Nicole Krauss

Orice este o poveste veche, chiar și ceea ce numim «sinele» este doar o narațiune pe care ne-au început-o părinții noștri la naștere, a cărei autoritate o preluăm.— Interviu pentru NPR (2019) Care cărți îți aduc cel mai mult plăcere în citit în zilele noastre? NK: Romanele care ajung la coerența lor în moduri neobișnuite și elegante. Care întind forma doar pentru a satisface comanda misterioasă interioară a cărții. Îmi place când simt că atât autorul, cât și eu suntem surprinși de locul în care ne aflăm.— Interviu (2017) Tot ce vreau e să nu mor într-o zi când n-am fost văzut.— The History of Love (2005) Toate romanele sunt, într-un fel, un act de rezistență, deoarece insistă asupra importanței și unicității vieții individuale și refuză să cedeze la generalitățile maselor de care depind guvernele și economiile.— Interviu pentru NPR (2019) Când m-am ridicat din nou, am lepădat singura parte din mine care crezuse vreodată că voi găsi cuvinte pentru chiar și cea mai mică părticică a vieții.— The History of Love (2005) Chiar și după ce singura persoană a cărei părere o prețuiam a plecat cu vaporul în America, am continuat să umplu pagini cu numele ei.— The History of Love (2005) A fost odată un băiat care iubea o fată, iar râsul ei era o întrebare la care voia să-și dedice întreaga viață.— The History of Love (2005) Poate asta înseamnă să fii tată: să înveți copilul să trăiască fără tine. Dacă e așa, nimeni nu a fost un tată mai mare decât mine.— The History of Love (2005) Aceste lucruri s-au pierdut în uitare, ca atâtea despre atâția care se nasc și mor fără ca cineva să-și facă timp să le scrie.— The History of Love (2005) Cuvintele copilăriei noastre ne-au devenit străine - nu le mai puteam folosi în același fel și așa am ales să nu le folosim deloc. Viața a cerut o limbă nouă.— The History of Love (2005) Când am îmbătrânit, am decis că vreau să fiu un adevărat scriitor. Am încercat să scriu despre lucruri reale. Voiam să descriu lumea, pentru că a trăi într-o lume nescrisă era prea singuratic.— The History of Love (2005) Uneori mă gândesc: sunt mai bătrân decât acest copac, decât această bancă, decât ploaia. Și totuși. Nu sunt mai bătrân decât ploaia. A căzut ani de zile și după ce plec va continua să cadă.— The History of Love (2005) Uneori uit că lumea nu se află pe același program ca mine. Că totul nu moare sau că dacă moare, se va întoarce la viață, cu puțin soare și încurajarea obișnuită.— The History of Love (2005) Băiatul mic pe care l-am văzut aruncând pietricele în fântâna goală [...] Se vedea că are prea multă înțelepciune pentru vârsta lui. Probabil credea că nu e făcut pentru lumea asta. Am vrut să-i spun: Dacă nu tu, cine?— The History of Love (2005)