Ceea ce mă emoționează cel mai mult într-o operă literară este să citesc despre o persoană obișnuită care se comportă cu integritate într-o situație înspăimântătoare.

Tristetea mănâncă timpul. Fii răbdător. Timpul mănâncă tristețea.— LaRose Acum că îl cunoșteam pe frică, știam și că nu este permanent. Oricât de puternic ar fi fost, strânsoarea lui asupra mea se va slăbi. Va trece.— The Round House (2012) Pământul și cerul se ating pretutindeni și nicăieri, ca între două persoane necunoscute. Nu există nicio definiție și niciunirea sigură.— The Red Convertible: Povestiri alese și noi, 1978-2008 Există moduri de a fi părăsit chiar și atunci când părinții tăi sunt chiar acolo.— The Plague of Doves (2008) Se vorbește foarte puțin despre cât de repetitiv este durerea.— The Painted Drum (2005) Odată ce o persoană lasă deoparte cântarul prejudecății și al certitudinii, iar îndoiala apare, nu se poate spune cât de mult se poate deschide un suflet.— Patru suflete (2004)