Coperta cărții Padureanca de Ioan Slavici

Padureanca

Autor
Editura
An publicare
Nr. Pagini
ISBN
9786303322766
Categorii

Descriere

Pădureanca, scrisă după Moara cu noroc, dar publicată abia în 1884, în revista Tribuna, zugrăvește viața câmpenilor și a pădurenilor din Șiria. Acțiunile umane stau, inevitabil, fie sub semnul întâmplării, fie al norocului sau al nesansei. Eroii lui Slavici acționează în sensul ieșirii dintr-o condiție dată, având șansa măreției tragice, dar enorme discrepanțe sociale din lumea satului acelei vremi se răsfrâng fatal asupra modului de gândire și de existență al oamenilor. Iorgovan simte pericolul latent care pândește, ascuns în dragostea sa pătimașă, și dorește să evite primejdia, dar în zadar. Voința sa nu este suficient de puternică. Elementele tragicului se regăsesc încă de la începutul operei. Este vorba despre imbatabila forță a destinului, despre caractere orientate vocațional spre disoluție și, în final, spre moarte. Tragicul se întrepătrunde vizibil cu idilicul. Eliminarea limitei se realizează prin așezarea omului sub semnul destinului. Se generează astfel un pol opus tragicului, un refugiu. Personajele au la îndemână o variantă pentru a se îndepărta de epicentrul conflictului, de a-l refuza atunci când se simt copleșite: plecarea. Iorgovan iese din sat de numeroase ori, intră în contact cu alți oameni și alte valori. La fel, Simina și Sofron preferă ca loc alternativ spațiul satului Socodor, exterior focarului conflictual. La adăpostul distanței, sufletul își poate domoli patima, iar rațiunea are șansa de a-și reintra în drepturi. Maestru al analizei sufletului feminin, autorul redă trăirile Siminei... Slavici crede că spiritualitatea omenească nu are nimic metafizic în sine, că „omul este rezultatul organic al vieții sociale” și că arta este o activitate umană raționalizabilă, deși nu reductibilă la rațiune. El se desparte hotărât de gândirea social-filosofică și artistică a epocii anterioare, de clișeele romantismului, fiind în multe privințe un precursor al ideilor literare de mai târziu. Opera lui Slavici este remarcabilă; ea nu idealizează și nu tratează cazuri de izolare. Oamenii sunt dârzi, lacomi, intriganți, cu părți bune și cu părți rele, așa cum trebuie să fie o lume comună. Dacă ar fi avut mai multă capacitate de lucru, Slavici ar fi putut da o comedie umană a satului, dar ne-a lăsat și una dintre cele mai autentice și mai profunde opere memorialistice. Prin nuvelele și romanele sale, Slavici este, alături de ceilalți clasici, scriitorul care a avut o contribuție decisivă la așezarea literaturii noastre pe făgașul modernității. A fost un întemeietor al realismului românesc modern, astfel încât va rămâne un punct de reper nu numai pentru romanul social, ci și pentru cel psihologic.

Despre autor

Ioan Slavici
Ioan Slavici
scriitor român (1848–1925)

Ioan Slavici a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent al Academiei Române.

Pe aceeași temă

Coperta cărții Padureanca

Ioan Slavici

Coperta cărții Padureanca

Ioan Slavici

Coperta cărții Padureanca

Ioan Slavici

Coperta cărții Padureanca

Ioan Slavici

Coperta cărții Padureanca

Ioan Slavici

Coperta cărții Padureanca

Ioan Slavici

Cărți de Ioan Slavici

Coperta cărții Basme şi poveşti româneşti

Petre Ispirescu, Ion Creanga, Mihai Eminescu, G. Dem Teodorescu, Alexandru Odobescu, Barbu Stefanescu Delavrancea, Ioan Slavici, Mircea Santimbreanu, Vladimir Colin şi Octav Pancu Iaşi

Coperta cărții Mara

Ioan Slavici

Coperta cărții Mara

Ioan Slavici

Coperta cărții Slavici. Povesti

Ioan Slavici

Coperta cărții Mara

Ioan Slavici