Educatia copiilor capabili de performante superioare

Descriere

Arta sunetelor produce emotii artistice puternice, care influenteaza nemijlocit personalitatea, actionand direct asupra compartimentului temperamental. Acesta, la randul sau – printr-un sistem bine inchegat de informatii reciproce – intretine legaturi cu compartimentele aptitudinale si caracteriale, transmitandu-le impulsuri cu sarcini psihice (energii psihice) concrete. In continutul acestor sarcini pot exista comenzi ce urmaresc restructurarea unora dintre compartimentele (structurile) personalitatii, provocand modificari, mutatii si chiar transformari sensibile. Muzica are rolul de a trezi gandirea – spune compozitorul, dirijorul, violonistul, teoreticianul, distinsul profesor Iosif Csire, si continua sa ne explice: „Muzica indeplineste, in acest mecanism de interactiune si interconditionare reciproca, rolul impulsionatorului, care elibereaza o insemnata cantitate de energie vitala necesara actionarii initiale, precum si informative, cunostinte, deci impulsuri cu sarcini, in continutul carora pot exista ordine cu efect transformator”. (Iosif Csire, Educatia muzicala din perspectiva creativitatii, Ed. Universitatea de Muzica, 1998, Bucuresti) Kodály Zoltán a subliniat ca, din experimentul de la Dunapataj „a reiesit ca, in acele scoli in care muzica este un obiect (…), obiect de preocupari zilnice, copiii invata mai bine si mai usor toate celelalte obiecte de invatamant. Aceasta nu este o vraja misterioasa, ci pur si simplu: preocuparile muzicale zilnice ii invioreaza creierul intr-atat, incat devin mai receptivi fata de toate celelalte”. Calea intortocheata a proceselor psihice prin care acest efect transformator – dinamizator al muzicii patrunde in constiinta nu este deloc neteda: ea este implantata de statii, de noduri de impletire ale diferitelor impulsuri si influente, si apoi selectii cu sinteze. Vibratiile sensibile ale muzicii prezente la aceste activitati psihice – mai fine si mai delicate, mai profunde si mai nuantate – indeplinesc rolul de impulsionator activ, in acelasi timp si de tranchilizator ai proceselor de sinteza, netezindu-le drumul in scopul realizarii unei circulatii cursive suple in canalele pe care le transfera direct in constiinta. Se incheaga, astfel, un proces psihic deosebit de complex, provocat, dar si ajutat de muzica, in care se recunosc sincretic atat determinantele transferului, cat si cele ale efectului de transfer. Faptul ca muzica produce emotii estetice puternice, iar prin transfer poate influenta si dinamiza toate compartimentele personalitatii umane, face ca ea sa poata fi utilizata in procesul educational general ca un minunat agent cu ajutorul caruia se transmit, se transfer constiintei impulsuri, energii, dar si sugestii privind modelarea, formarea si cizelarea – deci nuantarea si flexibilizarea – intregului complex psihic uman. „Studiul legaturilor dintre categoriile taxonomice din domeniul cognitiv si cel din domeniul afectiv, conduce la conceperea unei pedagogii in spirala” – specifica prof. univ. dr. Marin Manolescu in cartea sa de Pedagogie. Pe inteles, pe cognitiv se sprijina raspunsul afectiv. Iata de ce Daniel J. Levitin poate demonstra faptul ca „procesarea muzicii este distribuita in 10 intregul creier” (Daniel J. Levitin, Creierul nostru muzical, Ed. Humanitas, 2010, p. 300). In procesul educatiei muzicale, copilul isi exerseaza vointa – prin sustragerea de la preocuparile ineficiente si canalizarea interesului catre o activitate didactica cu caracteristici creative. Se dezvolta gandirea logica prin realizarea raportului matematic dintre diferitele valori de note si intervale muzicale. Prin angajarea mai multor analizatori dirijati catre tehnologia muzicala (pastrarea masurii, a tempoului, concentrarea asupra pozitiei corpului si a mainii, sau a picioarelor, a intonatiei vocale, a executiei sub aspect ritmic) se exerseaza atentia distributiva. Imaginatia este puternic antrenata in stradania de a intelege mesajul muzicii. Memoria, prin exercitiul de retinere si redare fidela a structurii sonore, in diferite forme si genuri, este solicitata in permanenta. Afectivitatea este chemata, exersata, vindecata, prin marea complexitate a emotiilor si sentimentelor (cele estetice, in mod prioritar).