Ore franceze 1 (1973-1977). Ore franceze 2 (1981-2001)

Descriere

ORE FRANCEZE I (1973‒1977) Emblematice marturii ale unei lumi de o remarcabila creativitate, dialogurile purtate de Ion Pop cu o suita de personalitati ale culturii franceze impresioneaza prin sonoritatea marilor teme ce razbat dincolo de filele cartilor ori de cartografia vietii pariziene. Cel dintai volum de Ore franceze capteaza un timp interstitial, unic si privilegiat, intre ale carui repere intuim o galerie de biografii exemplare, cu itinerare creatoare distincte. Pentru Ion Pop, a descoperi omul din umbra unei mari opere inseamna, de fiecare data, a descinde in arhitectura launtrica a interlocutorului sau, pentru a cauta impulsul ideilor, zonele de interes ori afinitatile intelectuale ce confera spatiului cultural francez o efervescenta cu totul aparte. Parisul si, uneori, Geneva devin reperele unei geografii deopotriva reale si spirituale, in care lumea de azi se intalneste cu cea de ieri, iar noile explorari in lingvistica, psihanaliza si hermeneutica se intrepatrund adesea cu ecourile suprarealismului si avangardei literar‑artistice din primele decenii ale veacului trecut. ORE FRANCEZE II (1981‒2001) Reluata intre anii 1981 si 2001, seria de convorbiri cu ilustri reprezentanti ai culturii franceze din ultimele decenii ale secolului al XX-lea sta sub semnul privirii retrospective si al unei staruitoare explorari a relatiei dintre circumstantele istorice si actul creator. In acest univers polifonic, in imediata apropiere a unor voci deja cunoscute, ajunse la varsta deplinei afirmari, descoperim numerosi scriitori de o frapanta originalitate, dar si reprezentanti de seama ai unor importante curente de gandire. Cu finetea si minutiozitatea intelectualului pasionat de geneza si receptarea operei artistice, Ion Pop isi afirma deschiderea spre noi teme de dialog, precum spectacolul lumii literare franceze, jocurile de semnificatii si autonomia limbajului, construind totodata temeinice punti culturale intre Franta si Romania. Pe fundalul de lumini si umbre al memoriei, intrebarile sale se indreapta, si de data aceasta, spre plasma biografica din care se cristalizeaza o constiinta critica sau artistica, intemeiata pe principiul libertatii spiritului.