Butoiul cu pulbere al Asiei. Marea Chinei de Sud si sfarsitul stabilitatii in Pacific

Descriere

In ultimul deceniu, centrul lumii s-a mutat dinspre Europa spre Asia. Cu rezerve imense de petrol si gaze naturale, dupa secole de dispute teritoriale, Marea Chinei de Sud, in special, este o sursa de potential conflict. Robert D. Kaplan ofera o descriere precisa a natiunilor din jurul Marii Chinei de Sud, a conflictelor ce se pregatesc in regiune la inceput de secol XXI si a implicatiilor acestora pentru pacea si stabilitatea globala, analizand interesele din zona ale SUA in conditiile in care China isi manifesta tot mai ambitios interesele. Un ghid indispensabil asupra unei regiuni volatile ce va domina viitorul conflictului geopolitic. „O provocare bine-venita la adresa pesimistilor care vad Boar necazuri in ascensiunea Chinei." The Economist Robert D. Kaplan este autorul a 16 carti de politics externs si canto-rii, traduse in numeroase limbi, printre care: In Europe's Shadow (2016), The Revenge of Geography (2013; trad. rom. Razbunarea geografiei, Editura Litera, 2014), Monsoon (2010), Warrior Politics (2002) si Balkan Ghosts (1993). In 2011, Foreign Policy 1-a desemnat printre „Primii 100 de gan-ditori ai lumii". Este editor al publicatiei The Atlantic, in care articolele sale apar de trei decenii, si senior fellow in cadrul Centrului pentru o Noua Securitate Americana din Washington. A fost analist geopolitic principal la Stratfor, iar din 2009 pang in 2011, a fost membru al Comi-tetului de Politici de Aparare condus de secretarul american al Apararii, Robert Gates. Din 2006 pang in 2008, a fost visiting professor de securi-tate nationala al Promotiei 1960 din cadrul Academiei Navale a Statelor Unite, Annapolis. Fragment: " UN CONCERT DE CIVILIZATII? Un oras de senzatie, rezultat al veniturilor din petrol si gaze, tasneste din verdeata comprimata; sticla colorata si curbe indraznete de otel definesc niste cladiri care sunt, precum rampele de lansare ale rachetelor, situate in apropierea unor lacuri cu apele de culoarea algelor si-a malului. Sorb dintr-un cocteil roz, la marginea piscinei de pe un acoperis, luminata stralucitor in toiul noptii — baloane incandescente plutesc pe oglinda apei si privesc de sus peisajul urban. imi vin in minte futurismul benzilor desenate cu Batman si metropola Gotham City. Palmierii se unesc peste pasajele rutiere. In ciuda nesfarsitelor gramezi de cladiri inalte, exista o itnpresie de goliciune, o calitate gen „abia astept sa ma umplu", peisajului cu munti ascutiti, verzi-albastri, si cu rauri serpuitoare, acolo unde, cu o suta de ani in urma, incepea extractia de cauciuc si staniu in cantitati mari. Aceea era o vreme in care capitala Kuala Lumpur nu depasise cu mult stadiul de „confluenta noroioasa" de la care isi trage numele. Un arhipelag de puncte comerciale si guri de rauri, se presupune ca Malaezia — si lumea malaeza in general — evoca prozele scurte ale lui William Somerset Maugham. Nu le mai evoca. Marile intinderi de jungla nesfarsita, sufocanta ale lui Maugham, cu dramele for de familie, intime si sfasietoare, desfasurate pe tine-stie-ce plantatie colonials, s-au dus de mult. Si totusi, exista o fecunditate apasatoare in tot ceea ce vad. Dar sunt alti autori acum, cei la care trebuie sa ma refer, data fiind panorama ultramoderna care mi se intinde in fata ochilor. Intr-adevar, mall-urile luxoase din Kuala Lumpur, dedicate fetisurilor si fanteziei, ridica de fapt consumerismul la statut de ideologie. Observand multimea care se inghesuie si exotismul dens al unui mall din incinta Turnurilor Petronas — femei mala-eze musulmane, cu parul ascuns de tudong-uri in toate culorile primare, femei indiene in sariuri la fel de ametitoare, chinezoaice in tinute occidentale vartejul de ganduri ma duce, unul dupa altul, la Thorstein Veblen, V.S. Naipaul, Ernest Gellner, Clifford Geertz si Samuel P. Huntington, cu totii filosofi, chiar daca nici unul dintre ei n-a fost catalogat astfel."