Balul Operei

Descriere

Traditionalismul si conservatorismul sunt caracteristicile dominante ale acestei seri. Cei care vin an de an la bal tind sa formeze o societate inchisa si elitista, un soi de aristocratie mprovizata, care inlocuieste pentru o seara disparuta splendoare a imperiului scufundat in abisul vremurilor. Societatea e impartita in doua, intre cei din sala operei si cei care privesc in fata elevizorului. Pe vremea monarhiei, desi imparatul nu a participat niciodata la bal, balul era un loc de intilnire pentru familiile nobile si burghezii bogati. Traditia a fost reluata dupa primul razboi mondial si a fost mentinut si de autoritatile naziste. La forma actuala s-a ajuns dupa ce Austria si-a regasit pacea interioara si optimismul social si economic, prin marile progrese realizate in anii '50-'60. Datorita caracterului cumva vetust si exotic, mai toti directorii operei au fost impotriva acestui bal (cel actual, loan Holender, nu face exceptie) si considera aceasta seara ca pe o deviere nedorita de la programul artistic al institutiei pe care o conduc. Unul dintre ei, celebrul Herbert von Karajan a fost chiar pe punctul de a interzice balul Operei . Dar adversarii cei mai inversunati ai balului nu sunt directorii, ci miscarile de stanga (anarhistii, ecologistii etc.), care vad in acest eveniment o sfidare la adresa saraciei si a problemelor sociale cu care sunt confruntati austriecii de rand. De aici au aparut si demonstratiile impotriva, care, asa cum e obiceiul la acest popor conservator, au capatat o traditie care se cere respectata asemeni traditiei balului. A te distra in timp ce altii sufera si mor este principala acuza care se aduce balului. Numai ca balul nu a fost suspendat nici cand, alaturi de granita sudica, s-a desfasurat drama razboiului civil din fosta Iugoslavie, nici inainte, cand, in 1956, Ungaria a fost inecata in sange de tancurile sovietice. Totusi, a fost suspendat o data, in 1991, cand bogatul seic al Kuweitului s-a trezit cu trupele irakiene la usa si s-a