Soare in miez de noapte

Descriere

    Rosie Thomas este o autoare de talie internationala ale carei romane subtile si pline de romantism au cucerit admiratia cititorilor.
    Fragment din volumul "Soare in miez de noapte" de Rosie Thomas:

    „In acel moment, simtindu-i ochii atintiti asupra lui, Rooker inalta capul. Alice se asteptase s-o priveasca in ochi, dar el n-o facu. Niciodata nu mai vazuse o expresie atit de inchisa in sine. James Rooker nu se uita la nimeni si la nimic, in pofida pozitiei seducatoare a lui Laure. Nu putea sa vada, presupuse ea, decit imaginile ce se derulau inapoia propriilor lui ochi.
    Lingura de supa ii cazu in farfuria goala, si o puse repede la loc.
    Isi ascunse miinile sub masa, ca sa nu se vada ca-i tremurau.
    Probabil isi imaginase acel cimp de forta. Isi spuse ca Antarctica incepuse deja s-o afecteze. Nu exista nici un zid de caramizi si nici un fel de tabere opuse, numai zece oameni obositi care-si luau cina intr-un loc rupt de lume, si o anumita antipatie intre doi dintre ei. Intre Shoesmith si Rooker domnea antagonismul, iar Richard facuse aluzie la asta, dar toate celelalte erau doar simple pareri.
    Richard ii atinse cotul.
    — Te simti bine?
    — Sigur ca da.
    — Ai multe cu care sa te obisnuiesti. Ai retinut cine care e?
    — Da.
    — Voi face o scurta prezentare.
    Batu cu lingura in paharul de apa. Nicaieri nu se vedea alcool. Rumoarea scazuta a conversatiilor se stinse.
    — Nu toti ati avut ocazia s-o cunoasteti, asa ca vreau sa v-o prezint pe domnisoara doctor Alice Peel, care tocmai a sosit de la Oxford. Bine ai venit in Expeditia Antarctica Reunita a E.U., Alice, si la statiunea Kandahar.
    Ceilalti raspunsera cu murmure politicoase, iar privirea distrata a lui Rooker se opri scurt spre ea. O facea sa se simta incomod. Cu nervozitate, Alice isi drese vocea. Tinu un mic discurs despre cit de bucuroasa era sa se afle acolo si cu cita nerabdare astepta sa lucreze in cadrul echipei. Se auzi un ropot razlet de aplauze — fara nimic ironic, isi spuse ea.
    — Bravo, Alice! striga Valentin.
    O cuprinse cu bratul si o strinse din nou, cu un gest incurajator.”