Lumea credintei Nr.1 (198) Ianuarie 2020
Descriere
Am citit un interviu al unui preot catolic din Paris (o persoana mai exaltata, ce-i drept) care vorbea despre situatia Europei crestine. Iata ce spune, in esenta: „Imigratia, in special musulmana, este o consecinta a apostaziei care se manifesta in Europa. (...) Imigratia a fost posibila datorita resentimentului Europei impotriva ei insasi, injectat de marxism in populatia de origine crestina. Coloniile franceze erau hranite de ura colonizatorilor. Dupa razboaiele de independenta, „razbunarea" se exprima prin colonizarea metropolei si a Europei, a lumii cruciatilor!"
In paralel, citeam un articol al lui Traian Ungureanu despre alegerile din Regatul Unit, in care conservatorii lui Boris Johnson au castigat detasat, la scor, in fata socialistilor laburisti. Iata cateva pasaje: „Drama civilizatiei europene a trecut in regim de mare viteza. Lumea de jos a fost distribuita in rol de analfabet ingrat, iar noua gnoza intelectual-politic-artistic-internautica si de alte antinationalitati isi face de cap. Rezultatul acestui delir progresist aprobat in fata oglinzii e socant: feudalizarea lumii occidentale. (...) Dar cea mai mare frauda si cel mai cuprinzator succes al proiectului feudal-global e falsificarea generala a realitatii. Reeducarea in masa si captivitatea retelelor sociale au provocat un efect incredibil: ignoranta a cristalizat in certitudini dogmatice. Idei false despre lucntri complet necunoscute observatorului trec drept adevar confirmat."
Numai din aceste cateva ganduri formulate de un preot francez si de un fost europarlamentar roman iti dai seama ca ceva serios se intampla cu umanitatea noastra europeana. De departe, Europa - in ansamblul ei - este lumea cea mai buna dintre actualele lumi posibile, si asta pentru ca s-a intemeiat vreme de 2000 de ani pe Evanghelia lui Hristos. Insa in timpurile din urma, parasind-o, ba chiar inlocuind-o cu surogate umanitariste, cu produse ideologice calpe, lucrurile par sa o ia razna. Iar aceste modificari majore pe scara valorilor ne privesc in mod direct, ne afecteaza vietile concret. Si daca ar fi numai ale noastre, treaca-rnearga - am traversat stangismul extrem cu ororile lui, suntem caliti... Dar e vorba aici despre generatiile care vin dupa noi. Si care sunt aruncate in malaxorul unui viitor incert social, confuz sub aspect moral, indecis religios, utopic in credinta progresului bunastarii fara limita. Singura falanga teafara este lumea crestina, cea care se intemeiaza pe Adevarul revelat, pe intruparea Mantuitorului lumii (intregi!), pe realitatea imparatiei lui Dumnezeu.
Culmea: am ajuns noi, crestinii, care credem „in invierea mortilor" (marturisita in Crez) sa fim etalonul... realismului contemporan! - Razvan Bucuroiu
