Cartile omului dublu

Descriere

Premisa fundamentala a cartii este aceea ca intr-un univers de tip orwellian, aflat mereu sub observatia ochiului vigilent al lui Big Brother, existenta membrilor comunitatii luate in vizor este marcata de un plus de teatralitate. Viata cotidiana, care prezinta in orice tip de societate elemente de spectacol, dupa cum a demonstrat sociologia moderna, se incarca intre zidurile "Cetatii totale" de o "suprasarcina" de teatralitate, altfel spus, in termenii autoarei, se "reteatralizeaza". Obligati sa pozeze in eroi ai "lumii noi", locuitorii lagarului socialist au invatat sa duca limbajul duplicitatii "pe noi culmi" ale progresului, fapt ce nu a ramas fara repercursiuni asupra literaturii vremii. Analizand o serie de romane redactate sub regimul comunist in spatiul Europei rasaritene, autoarea a reusit sa reconstituie, data fiind anvergura speciei literare amintite, etapele consolidarii (continand si germenii destramarii) "Imperiului Falsului", cu o expresie preluata de la Alain Besancon, desemnand dictaturile de tip sovietic.