Nuvele
Descriere
Rebreanu va recunoaste pana la sfarsit, dupa ce el insusi devenise marele romancier, ca un singur inaintas ramane neintrecut si va ramane intotdeauna: Caragiale. Constient sau involuntar, Rebreanu scrie una din cele mai zguduitoare pagini despre drama evreilor din centrul si rasaritul Europei Centrale, prinsi in conflicte ce-au macinat imperii si popoare. Povara insuportabila a lui Itic este conditia de exclus de catre micul univers, armata, al carui element se simtise. Razboiul si antisemitismul locotenetului sunt agentii care accelereaza criza eroului ce nu-si gaseste rezolvarea decat prin moarte. In subterana nuvelei de razboi se ascunde drama putin cercetata a crizei de identitate vs. alteritate pe care evreii Europei Centrale si de Sud-Est au trait-o acut. Si cine altcineva ar fi putut-o explora decat Rebreanu care a cunoscut in tinutul Nasaudului satul Tradam numit apoi Jidovita pentru ca e un sat pur jidovesc intr-o regiune pur romaneasca, unicul sat jidovesc din Ardeal, care a trait si el conditia de exclus o data cu necazurile ce-i determina demisia din armata dar si cu denuntarea sa ca tradator la Bucuresti, care a trait criza provocata de alteritate si identitate si-a depasit-o, fericita sublimare!, prin intermediul scrisului - Elisabeta Lasconi
Despre autor
Liviu Rebreanu a fost un prozator și dramaturg român, membru titular al Academiei Române. Este considerat, în tradiția critică românească, întemeietorul romanului modern în literatura română și unul dintre marii scriitori români din secolul al XX-lea. Romanele sale cele mai cunoscute, Ion și Răscoala, reprezintă o amplă frescă a vieții rurale dinainte de Primul Război Mondial.
