Intelectualii politicii si politica intelectualilor
Descriere
Cartea este deschisa de Vladimir Tismaneanu si Kemal Karpat, doua personalitati de talie mondiala in domeniul istoriei politice. Apoi, reuneste contributii semnate de cercetatori si universitari ai unor importante institutii academice din Romania, Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Turcia, Bulgaria, Grecia, Albania si Kosovo. Am gandit asezarea studiilor in ordine cronologica inversa, grupandu-le pe sectiuni tematice. Am delimitat, astfel, serii de texte care il proiecteaza pe intelectual in regimuri politice pluraliste – valorificand, pe de o parte, perspective contemporane si de istorie recenta, pe de alta parte, ipostaze de actor sau de critic al amplului efort de constructie a institutiilor, de la finele secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea. De asemenea, i-am asezat pe creatorii de carte in relatie cu utopiile totalitare – extrema stanga si extrema dreapta. Experienta razboiului, cu ororile, cu dificultatile si cu excesele sale, a fost recuperata separat. si tot de o sectiune de sine statatoare a avut parte si intelectualul-teoretician, filozof, specialist in stiinta politica. (Coordonatorii) Coordonatorii lucrarii sunt: Adrian-Alexandru Herta, Daniel Citiriga, Georgiana Taranu Fragment din volum:
"REALISMUL SOCIALIST SI CRITICA DECADENTEI: BIOPOLITICI TOTALITARE - ANGELO MITCHIEVICI Realismul socialist este pentru Romania interbelica practic necunoscut, iar pentru Romania comunista un produs de import sovietic. Relatiile diplomatice ale Romaniei cu Uniunea Sovietica sunt reluate abia in 1934, schimburile culturale fiind modeste. Sunt afectate profund odata cu ultimatumurile date Romaniei de catre Uniunea Sovietica la 26, respectiv 28 iunie 1940 si prin ocuparea de catre aceasta din urma a Basarabiei, Bucovinei de Nord si tinutului Herta, teritorii romanesti recuperate pentru scurt timp in intervalul 1941 si 1944, cand Romania a devenit aliat al Germaniei. Cu exceptia catorva calatorii in Uniunea Sovietica, precum aceea a militantului comunist Alexandru Sahia, experienta favorabila, consemnata in cartea U.R.S.S. azi (1.935), dar si a cartii lui Panait Istrati, Vers l'autre flamme - Confession pour vaincus (Catre o alta flacara - Spovedaniile unui invins, 1929), deloc favorabila Uniunii Sovietice, ceea ce se stie despre Tara Sovietelor este putin si mediat de experientele occidentale, pro sau contra. Desi exista simpatizanti ai Sovietelor printre scriitorii romani din perioada interbelica, precum Alexandru Sahia, Zaharia Stancu, Miron Radu Paraschivescu, majoritatea intelectualilor romani se plaseaza ideologic la dreapta. Nu exista nicio traditie literara in Romania care sa anunte aparitia realism socialismului, nu exista critici literari interesati de acest concept. Teoria realismului socialist este formulata in Uniunea Sovietica dupa aparitia termenului ca atare in anii '30, o contributie importanta la clarificarea lui avand-o Maxim Gorki, primul secretar al Uniunii Scriitorilor, in articolele si luarile de cuvant din anii 1931-1934. Abia primul Congres al Uniunii Scriitorilor din 1934 impune acest concept la care se raliaza voci noi precum aceea a lui A. A. Jdanov care va juca un rol esential in difuzarea lui. Asa cum demonstra insa Katerina Clark, in Rusia sovietica literatura care va face ulterior obiectul realismului socialist preexista aparitiei conceptului laolalta cu alte orientari estetice."