Patericul copiilor, volumul 3 - Cristina Chiaga, Adrian Chiaga

Patericul copiilor, volumul 3 - Cristina Chiaga, Adrian Chiaga

Editura
An publicare
2016
Nr. Pagini
140
ISBN
9786065502376

Descriere

     Ma bucur ca exist, ca traiesc si ca pot face ceea ce-mi place. Oare acest lucru nu este o minune?     Pentru mine tot ceea ce ma inconjoara si tot ceea ce se intampla in jurul meu este o minune. Eu nu pot face soarele sa rasara, pasarile sa cante, apele sa curga si stelele sa sclipeasca. Nimic din toate acestea si multe altele nu le pot face. Nimic nu pot fara Dumnezeu. „Nihil sine Deo!” Nebun este cel ce se increde prea mult in sine, care crede ca poate ceva fara Dumnezeu. Si mai nebun este cel ce crede ca Dumnezeu nu exista, cel ce conditioneaza existenta lui Dumnezeu de minuni. „Daca mi s-ar intampla o minune, as crede si eu in Dumnezeu.” Cel ce gandeste astfel nu tine cont ca insasi existenta sa in lume este o minune.     Ce marturii despre minuni mai avem nevoie, cand tot ceea ce ne inconjoara este o mare minune? Ma bucur ca sunt o minune din minunea acestei vieti. Ma bucur de tot ceea ce exista si se intampla. (Briana Cristina Z., 11 ani, Targu Mures)       Fragment din pateric:       „PUTEREA RUGACIUNII        Intr-o dupa-amiaza am plecat cu prietenii mei la sanius. Faceam intrecere cine merge cel mai repede cu sania. Ne-am urcat cu totii pe deal. Eu mi-am pus ochelari de schi si casca de protectie. Ei nu aveau si-mi spuneau ca nimic rau nu se poate intampla si ca ma tem degeaba. Eu, din precautie totusi, mi le-am pus, pentru a nu cadea de pe sanie si pentru a nu ma lovi la cap.     Fiecare copil, dupa ce s-a pregatit, si-a dat drumul de la linia de start, pentru a incepe cursa. Dupa ce am pornit pe deal in jos, am observat ca dealul era mai abrupt decat credeam si alunecam cu o viteza foarte mare. Cand eram aproape jos, in fata noasta s-a ivit un gard pe care nu l-am putut evita. Am cazut cu totii. Prietenii mei s-au lovit foarte tare, dar eu, din fericire, nu am patit nimic, deoarece am avut casca de protectie.     Vazand in ce stare sunt, i-am dus acasa la mine si i-am ingrijit alaturi de mama mea. Dupa cateva ore si-au revenit. Ei mi-au zis ca pentru mine a fost o minune ca nu am patit nimic. Le-am raspuns ca eu nu ies niciodata afara din casa fara a ma inchina si fara a spune o scurta rugaciune. Simt ca Dumnezeu este mereu alaturi de mine si cred ca minuni se pot intampla in fiecare zi, daca noi constientizam prezenta Lui divina.      Madalina Mihaela P., Sacuieu, Cluj, 14 ani „

Pe aceeași temă

Adrian Chiagă