Eroi ai istoriei. O scurtă istorie a civilizației din vremurile străvechi până în zorii epocii moderne - Paperback brosat - Will Durant - Litera

Descriere

Eroi ai istoriei. O scurta istorie a civilizatiei din vremurile stravechi pana in zorii epocii moderne
Istoricul Will Durant prezinta vietile si ideile celor care au ajutat la definirea civilizatiei, de la inceputurile sale pana in lumea moderna.   Volumul Eroi ai istoriei surprinde intelepciunea si optimismul, cunoasterea si abilitatea unica de a explica evenimente de care da dovada Durant. Asemenea intregii sale bibliografii, aceasta carte prezinta istoria civilizatiei noastre spre binele si spre edificarea viitoarelor generatii - o mostenire potrivita lasata de cel mai iubit istoric si filosof american. Opera lui Durant se remarca prin talentul sau unic de a transmite idei complexe pe intelesul oricui, fara sa slabeasca analiza rationala a personalitatilor istorice si a actiunilor acestora. Eroi ai istoriei urmeaza aceasta traditie de a aduce filosofia si istoria aproape de cititor si de a le transforma in lecturi placute.   Durant isi dovedeste din nou talentul de a populariza istoria si, in special, abilitatea remarcabila de a sintetiza gandiri si evenimente complicate... Acest volum isi va gasi un public numeros in randul celor care doresc o introducere in istoria lumii. - Publishers Weekly   Pentru publicul larg, acest volum va fi o lectura placuta si informativa, oferind o baza pentru aceia dintre noi care doresc sa cunoasca mai multe despre istoria civilizatiilor lumii. - Booklist  
Traducere din limba engleza Irina Pricop.

Fragment din cartea "Eroi ai istoriei" de Will Durant"

"Multi italieni au deplans deteriorarea morala a conducerii Bisericii si a reformei doctrinare. La Venetia, centrul comertului Italiei cu statele non-crestine, infloreau scepticismul si criticile aduse clerului; cardinalul Caraffa ii raporta papei Clement al VII-lea (1532) ca foarte putini barbati venetieni mergeau la spovedanie; iar Clement insusi a descris "erezia luterana" ca fiind raspandita in peninsula atat in randul clerului, cat si printre laici. Rene, fiica lui Ludovic al XII-lea si sotia lui Ercole d'Este, conducatorul Ferrarei, era o protestanta declarata si l-a primit acolo pe Calvin. La Modena, Lucca si Roma, academiile erudite au primit multi eretici, unii mult mai sceptici decat Luther.
Dar, bineinteles, era imposibil ca Italia sa devina protestanta. Oamenii obisnuiti, desi anticlericali, erau religiosi si cand nu mergeau la biserica. Iubeau ceremoniile traditionale, sfintii care consolau ori ajutau, crezul de care rareori se indoiau si care le ridica viata din saracia casei lor la sublimul celei mai mari drame - rascumpararea omului pacatos prin moartea Dumnezeului sau.
Bogatia papalitatii era o mostenire italiana si un interes legi-tim; orice italian care ar fi propus sa se termine cu aceasta organi-zatie careia toti ii erau tributari ar fi parut majoritatii un smintit. Clasele superioare erau in conflict cu papalitatea, ca putere politica in centrul Peninsulei Italice, dar pretuiau catolicismul ca un ajutor vital pentru ordinea sociala si pentru o guvernare pasnica. Isi dadeau seama ca gloria artei italiene fusese legata de Biserica prin inspiratia luata din legendele acesteia si prin sprijinul visteriei ei.
tieriei ei.
Catolicismul insusi devenise o arta; elementele sale supusesera cu totul asceza si teologia: vitraliile, tamaia, muzica, arhitectura, sculptura, pictura, chiar si teatrul - toate se regaseau in Biserica si erau despre aceasta, parand inseparabile de Biserica in ansamblul lor minunat. Artistii si carturarii italieni nu aveau de ce sa fie convertiti de la catolicism, caci ei insisi cconvertisera catolicismul la eruditie si la arta.
Sute, mii de carturari si de artisti erau sustinuti de episcopi, cardinali si papi; multi umanisti, unii doar niste sceptici politicosi, au dobandit pozitii inalte in Biserica. Italia iubea prea mult frumusetea accesibila pentru a se putea lipsi de ea din cauza unor adevaruri intangibile. Si daca acei teutoni fanatici sau acel mucos ursuz din Geneva sau acel conducator nemilos de pe tronul Angliei gasisera adevarul? Ce absurditati deprimante strigau acesti reformatori - tocmai cand intelectualitatea din peninsula uitase de iad si de pedeapsa vesnica!"