Cartea poștală - Paperback brosat - Anne Berest - Trei

Descriere

• Premiul Goncourt alegerea Statelor Unite 2022 • Premiul Renaudot al Liceenilor 2021 • Marele Premiu al Cititorilor Elle 2022

Pe 6 ianuarie 2003, parintii lui Anne Berest gasesc in cutia lor de scrisori o carte postala neobisnuita. Anonima, pe o parte are fotografia Operei Garnier, iar pe cealalta parte sunt scrise numele bunicilor, matusii si unchiului mamei sale, morti la Auschwitz, in 1942: Ephraim, Emma, Noemie si Jacques. Douazeci de ani mai tarziu, Anne Berest porneste in cautarea persoanei care le-a trimis acea carte postala. Ajutata de mama ei, autoarea exploreaza toate ipotezele posibile. Face apel la un detectiv particular si la un criminolog, sta de vorba cu locuitorii satului unde s-a adapostit familia ei si se foloseste de toate mijloacele pe care le are la dispozitie pentru a da de urma misteriosului expeditor. Pe parcursul acestei investigatii, care se intoarce in timp pana la inceputul secolului XX, Anne Berest reconstituie destinul inaintasilor ei, familia Rabinovich, fuga lor din Rusia, calatoria lor in Letonia, apoi in Palestina si, in cele din urma, sosirea lor la Paris, razboiul si ororile lui. Cartea postala este in acelasi timp o ancheta, o poveste romanesca si o cautare initiatica a semnificatiei cuvantului "evreu" intr-o lume laica.
Un secol de istorie in povestea unei familii de evrei. Un roman impresionant, care descrie intamplari reale si totodata ridica intrebari profunde. - Le Figaro
O poveste personala, plina de profunzime si o cautare a unui adevar esential. - Elle
Cartea postala ne transporta in alta lume si in alt timp. - Liberation
Un roman magistral. Povestea unui trecut care e retrait fara incetare in prezent. - La Croix

Traducere din limba franceza de Diana-Alina Ene.
 
Fragment din romanul "Cartea postala" de Anne Berest:

"- Mama, mi-a venit o idee. Nu cumva cartea postala ii era adresata lui Yves?
- Ce tot spui acolo?
- Da, uite! Am putea citi "M. Bouveris" ca: "Monsieur Bouveris", si nu "Miriam Bouveris".
- Nu cred deloc asa ceva. Yves n-are absolut nimic de-a face cu toata povestea asta.
- De ce nu?
 - Divaghezi. In 2003 Yves era mort de mult, e impo-sibil.
 - Dar iti amintesc ca scrisoarea dateaza de la inceputul anilor '90...
- Nu, opreste-te. Yves... inseamna cealalta viata a lui Miriam. Una care n-are nimic de-a face cu lumea de dinainte de razboi.
Lelia s-a ridicat, strivindu-si tigara.
- Cu tine, lucrurile stau intotdeauna la fel, erai asa de mica, incapatanata, a mai zis ea, iesind din camera.
Stiam foarte bine ca avea sa se-ntoarca. Pachetul de tigari fiind gol, se dusese sa ia unul nou din cartusul pe care-l tinea la etaj.
- Bun, explica-mi de ce te intereseaza acest "M. Bouveris"...
- Pai, uite! Autorul cartii postale ar fi putut alege scrie lui Miriam sub alte nume. Ar fi putut sa-i scrie lui Miriam Rabinovich sau lui Miriam Picabia. Or, a ales sa i-o trimita lui "Miriam Bouveris", pe numele celui de-al doilea sot. Deci, ar trebui sa mai fac cercetari in legatura cu el, cu Yves.
- Si ce anume ai vrea sa afli?
- Ce relatii aveai tu cu el, de exemplu?
- Nu erau niste relatii propriu-zise. Tipul era putin distant. As spune chiar... indiferent.
- Era dragut cu tine?
- Yves era un barbat foarte dragut, fin si inteligent. Cu toata lumea, mai ales cu propriii sai copii. Mai putin cu mine. De ce? N-am idee...
- Poate ca vedea in tine fantoma lui Vicente?
- Poate. El si Miriam au luat atatea secrete cu ei!
- As vrea sa revin asupra unui punct, mama. Intr-o zi, mi-ai spus, apropo de Yves, ca avea crize. Cum anume se manifestau?
- Se pierdea brusc, intra in panica. Parea dezorientat. Apoi, in iunie 1962, s-a intamplat ceva extrem de ciudat. Vorbea la telefon cu cineva de la serviciu. Si dintr-odata, a inceput sa se balbaie. Apoi, in urmatorii 10 ani, n-a mai putut lucra.
- Dar a reusit cineva sa priceapa care era cauza starii respective?
- Nu cu adevarat. Cu putin inainte sa moara, a scris o epistola ciudata: Adesea mi-am spus ca unele lucruri nefaste sunt absolute, definitive, dar, in prezent, am uitat in totalitate toate astea.
- Dar care or fi fost acele lucruri nefaste si absolute? Ce anume uitase si a revenit la suprafata? La ce se referea?
- Nu stiu. Dar intuitia imi spune ca avea de-a face evenimentele ce s-au petrecut in timp ce ei alcatuiau un menage a trois, la finalul razboiului. Dar nu cunosc mare lucru despre perioada aceea. N-as putea sa te ajut cu adevarat."