Izvoarele dreptului privat in Basarabia in sec. XIX - prima jumatate a sec. XX

Descriere

Izvoarele dreptului privat in Basarabia in sec. XIX - prima jumatate a sec. XX   Studiul Izvoarele dreptului privat din Basarabia urmareste scopul de a cerceta izvoarele romanesti de drept privat si aplicarea acestora in spatiul dintre Prut si Nistru de la origini si pana la mijlocul sec. al XIX-lea. Pentru a cerceta sub toate aspectele acest subiect aplicarea izvoarelor dreptului privat in Basarabia a fost abordata dintr-un dublu punct de vedere: - al existentei unor monumente juridice (colectii de legi sau acte izolate cu caracter juridic), date de administratia suprema a tarii sau receptionate si aplicate in acest spatiu istoric si geografic de-a lungul timpului; - al organizarii administrativ-statale si al regimurilor politice care au administrat teritoriul dintre Prut si Nistru (Basarabia).   Tinand cont de primul aspectб in lucrare sunt examinate cele doua izvoare principale ale dreptului privat romanesc - dreptul nescris (obiceiul pamantului) si dreptul scris (Pravila lui Alexandru cel Bun, Pravila lui Vasile Lupu, Sobornicescul Hrisov al lui Alexandru Mavrocorat, Hexabiblul lui Armenopol, Vasilicalele, Codul Donici, Codul Scarlat Calimachi, Codul civil roman, alte izvoare), inclusiv cel de-al treilea izvor - normele canonice si nomocanonice.   Avand in vedere schimbarea statutului juridic al Basarabiei de cateva ori dupa 1812, s-a cercetat soarta acestor izvoare din punct de vedere al perioadelor istorice ale Basarabiei:
a) de pana la 1812, cand teritoriul dintre Prut si Nistru era parte componenta a Principatului Moldovei;
b) de la 1812 si pana la 1917, cand Basarabia s-a aflat sub dominatia Imperiului Rus;
c) intervalul dintre anii 1918 si 1944 in care Basarabia a facut parte din cadrul Regatului Romaniei reintregite.   Intr-un capitol special s-a analizat incercarile autoritatilor ruse de substituire a izvoarelor dreptului local din Basarabia cu dreptul rusesc, masurile pentru redactarea unui proiect de Cod civil pentru Basarabia, inclusiv soarta dreptului local in judetele Ismail si Cetatea Alba, teritoriu care, dupa 1828 a avut un regim juridic diferit al dreptului aplicabil decat celelalte judete. In cercetarea acestui subiect s-a tinut cont si de scindarea, de jure, a dreptului privat, la inceputul secolului al XIX-lea, in doua mari ramuri - drept civil si drept comercial, asa incat s-a analizat soarta dreptului comercial tinandu-se cont de perioadele istorice aratate mai sus.   Ultima parte a lucrarii este dedicata evenimentelor de dupa 1918, a masurilor de organizare judecatoreasca si de unificare legislativa a Basarabiei cu cea din Vechiul Regat.