Pacea nelinistitilor amanti

Descriere

Cu toții suntem rătăciți în gândul cuiva.Atunci când pacea își face loc printre nenumăratele neliniști, te tulbură și într-un final îi cedezi. Te convingi că e firească, și parcă în acel moment nu te mai lupți cu valurile, ești una cu marea.Acest jurnal, o colecție de frământări din intimitatea gândirii, te poartă în același ritm de valuri prin momente trăite în cea mai sinceră formă a lor. Nu concep un om netulburat și mare fără de valuri cum nu concep final de furtună fără soare.Citește un fragment din carte:Singurătatea ți-a fost cel mai bun camarad. Nu te-ai gândit niciodată la un posibil viitor cu cineva alături. Ai făcut
nenumărate greșeli aruncându-te în gol, cu capul înainte, luând decizii pe care astăzi le regreți.De multe ori, o fericire, chiar și de o clipă, te costa luni sau chiar ani de suferință, dar ție nu-ți păsa. Era normal pentru tine și, chiar din contră, ai început să crezi că prețul iubirii este suferința. La un moment dat, totul devine un joc cu toate cărțile pe masă pentru că nu mai ai nimic de pierdut. Durerea se înalță ca un zid împrejurul tău, de care tot tu te izbești mereu, și te obișnuiești. Nu te poți opri, dar nici măcar nu-ți mai dorești.Și uiți cum e să iubești. Și asta te omoară încet, în fiecare dimineață când te trezești, fiindcă nu ai pe nimeni care să-ți alinte simțurile cu un sărut pe frunte, cu mirosul de cafea îmbibat în cămașa largă dăruită cu o seară înainte. Începi rutina de zi cu zi. Singur. Devii propriul vânzător de iluzii, mințindu-te că mâine va fi altfel, nefăcând nimic diferit. Dar nu uita că vânzătorii de iluzii sunt doar nomazi, sunt colecționari de suflete și distrugători de vise.Tu încă speri și îți imaginezi o dimineață, o noapte, o zi în doi și-ți place, sufletul îți râde. Chiar dacă ți-ai vândut sufletul la primul sărut, apoi ai rămas singur. Încă mai ai o fărâmă de speranță și încă aștepți acea zi plină de persoana iubită prin casă.
Acum ești din nou omul de altădată, cu zâmbetul pe buze și cu ochii sclipind de fericire. Ea a apărut în viața ta, deci ai redevenit persoana aia care iubește și este iubită. Ești din nou omul de altădată, care mergea la florăria din colțul străzii și cumpăra o floare înainte să ajungă acasă, indiferent de cât de grea i-a fost ziua. Ea te așteaptă în tocul ușii cu un iz de prăjitura taprefera tă și un zâmbet care trece de urechi. Împlinirea de pe chipul ei ți-a transformat ziua într-o sărbătoare, o iei în brațe și îți promiți că nu-i vei mai da drumul.Acum e momentul, simți că viața ta prinde culoare. Nu-ți poți ascunde încântarea când chipu-ți radiază fericire de prea multe emoții și vise. Ți-ai construit ziduri de care nici tu nu știai dacă mai treci, dar a apărut când te așteptai cel mai puțin, le-ai dărâmat cu puterea iubirii, apoi ai lăsat un străin să pășească în sanctuarul sufletului tău. Ai început să arunci cearșafurile prăfuite de pe mobilă, să cauți un scaun pentru a sta la masă cu tine. Acum viața ta s-a schimbat brusc și nu mai ești singur.Fiecare răsărit de soare este semnul unui nou început în doi, fiecare apus de soare este motivul pentru ca tu să găsești un loc unde să-ți sprijini capul. Fiorii te cuprind când îi auzi bătăile inimii atunci când stai cu capul pe pieptul ei, pentru că în alt mod nu poți adormi. Toate simțurile se trezesc când o vezi lângă tine cu părul de miere și ochii de culoarea zațului de cafea, sau cum te cheamă după ea prin casă când poartă lenjeria din dantelă roșie. Fiecare noapte e acum o poveste de neuitat, iar puterile tale îngheață când te lovești cu privirea de zâmbetul ei angelic. A trecut mult timp de când nu mai erai fericit și încerci să-ți maschezi râsul puternic, dar amândoi sunteți la fel. Amândoi, cu stângăcie, pășiți pe o potecă doar a voastră, construind imperiul dragostei.Seara, la apus de soare, pui o muzică bună și o iei la dans, pentru că acum nu mai e necesar să aștepți să intri pe tărâmul viselor ca să poți uita totul. Te apropii de ea și o ții strâns. Alți oameni nu mai au importanță, nimic din jur nu mai contează. Oricum, la așternerea nopții în doi, restul lucrurilor sunt doar resturi.Dorințele se cer a fi împlinite. Îi tatuezi spatele cu arătătorul și îi simți respirația la ureche, din ce în ce mai intens. Îi explorezi firavul trup asemenea unei hărți, sperând că vei găsi comoara – sufletul. Viața ta e precum o visai de atât de mult timp. Nu voiai ca ea să plece. Trăiai fiecare zi ca fiind ultima alături de ea, știind că ea te va scăpa de temerea haosului ce bătea necontenit la poarta sufletului tău. Acum ești fericit, răsăritul nu te prinde singur, iar întunericul nopții te dezbracă nu doar de haine, ci și de gândurile prăpăstioase cu lacrimi și regrete.Într-adevăr, iubirea învinge totul!Despre AutorCostea Rareș, născut la Iași în 1995, este autor și designer de interior. În anul 2018 a publicat prima sa carte, „Antologiile stângaciului”. Este îndrăgostit iremediabil de mare, aceasta fiind pentru el o importantă sursă de inspirație. Alte forme de creație care-l pasionează, pe lângă literatură și designul de interior, sunt pictura, sculptura în lemn și grafica în cărbune.