Revista de dreptul familiei Nr.1/2020
Descriere
Momentele dificile au soarta unor asperitati care nu pot invinge pasiunea pentru cercetarea stiintifica si pentru dezbaterea constructiva, finalizata cu solutii si argumente. In cronica timpurilor, prima jumatate a anului pe care il parcurgem marcheaza momente delicate, care au invaluit intreaga planeta. In pas cu vremurile, viata juridica si relatiile de familie „curg” nestavilite, spre rezolvari, solutii, argumente care surmonteaza toate (tipurile de) obstacole. Revista de Dreptul Familiei debuteaza in registrul diversificarii tematicii, fata de numarul precedent. Alaturi de sectiunile consacrate (Studii, Restitutio, Recenzii), rubricile noi (Jurisprudenta rezumata, Codex bibliografic, Eveniment) intregesc tabloul relatiilor de familie cu probleme de actualitate. Continutul rubricii Studii este circumscris casatoriei, parteneriatului civil si concubinajului, desfacerii casatoriei, tutelei, adoptiei, opiniei copilului si maternitatii surogat. Casatoria incheiata in dispretul particularitatilor de ordin psihic, moral si biologic mascheaza, adesea, forme ale exploatarii sexuale, incalcarea drepturilor copilului-sot, precum si mijloace de a compromite dezvoltarea si educatia persoanelor care se vad in situatia de a „intra” in casatorie, la varste fragede. Casatoria copilului. „Sweet 16”. O privire comparativa (Carmen Oana Mihaila) constituie o pledoarie, temeinic documentata si pertinent argumentata, pentru prohibirea practicilor periculoase, generatoare de probleme psihologice, fiziologice si socio-economice complexe si care (inca) se regasesc in Europa, America Latina, Orientul Mijlociu sau Asia de Sud. Structurat in doua parti, studiul Consideratii privind institutia tutelei (Vlad Ionut Domocos) este dedicat tutelei, ca mecanism de ocrotire a minorului lipsit de ocrotirea parinteasca. O prima analiza are in vedere definitia, caracterele juridice si principiile generale ale tutelei, cazurile de instituire, persoana tutorelui, procedura de numire a acestuia, exercitarea tutelei, incetarea functiei tutorelui si incetarea tutelei, precum si raspunderea tutorelui. Consimtamantul parintilor biologici la adoptie poate fi analizat din perspective diferite. Motivele care stau la baza solicitarii consimtamantului parintilor biologici la adoptie si mecanismul procesual care poate converti neprezentarea acestora la doua termene de judecata, in refuz abuziv de a consimti la adoptie, sunt analizate in studiul Incercari de devoalare a ratiunilor cerintei consimtamantului parintilor biologici la adoptie si de armonizare a prezumtiilor de comunicare cu mecanismul de formare a refuzului abuziv de a consimti la adoptie. - Lucian Lungu Care este cea mai buna modalitate de a obtine opinia copilului? Ce pondere trebuie acordata acestei opinii? In ce masura copilul este influentat? Este copilul nesincer, si daca da, ce putem face pentru a descuraja nesinceritatea? Exista o varsta minima inainte de care copilul nu trebuie ascultat? Cine participa la ascultarea copilului? Ce subiecte vor fi abordate si ce intrebari trebuie utilizate?” Studiul Ascultarea copiilor in cauzele civile. Ghid de interviu (George Visu-Petra) identifica solutii si traseaza repere in demersul complex al obtinerii opiniei copilului. Studiul Scurte consideratii practice asupra aplicarii dispozitiilor articolului 1.002 alineatul 3 din Codul de procedura civila in materie de minori si familie (Bogdan Ionescu) porneste de la practica judiciara neomogena si expune, punctual, cateva aspecte problematice in cererile de ordonanta presedintiala care vizeaza luarea unor masuri privitoare la copiii minori. Divortul ca urmare a separarii in fapt a sotilor. Aspecte substantial-procesuale (Ioan Ilies Neamt) constituie o radiografie complexa a desfacerii casatoriei ca urmare a separarii in fapt de lunga durata a sotilor. Intr-o prima etapa, atentia se indreapta spre regimul substantial, fiind analizate aspecte precum fundamentul ipotezei de divort, notiunea de separare in fapt, chestiunea duratei separarii si implicatiile substantiale subsecvente, cu privire speciala asupra despagubirilor in urma divortului, prestatiei compensatorii si situatiei locuintei comune. A doua parte a studiului este focalizata pe aspecte procesuale – sesizarea instantei, judecata sau echivocul rezultat din art. 934 alin. (3) C. pr. civ. Rolul acordului de vointa al sotilor la desfacerea casatoriei (Oana-Elena Buzincu) pune in lumina valentele vointei, din perspectiva finalului uniunii de cuplu. De la intelegerea incheiata pe parcursul procedurii de divort, la conventia ce poate fi perfectata dupa o perioada relativ lunga de timp de la data desfacerii casatoriei, de la rolul acordului in contextul divortului propriu-zis, la efectele asupra cererilor accesorii, de la ipoteza in care procedura desfacerii casatoriei se desfasoara pe cale amiabila in fata judecatorului, la derularea acesteia in fata notarului public sau a ofiterului de stare civila – toate aceste ipoteze releva rolul primordial al acordului sotilor. Pot constitui motivele de divort temeiuri pentru acordarea despagubirilor conform articolului 388 din Codul civil? (Paula-Alina Lupu). Interogatia este provocata de reglementarea inedita, in Codul civil roman, a aspectelor de despagubire, consecutiv desfacerii casatoriei, si are ca reper caracterul mixt al divortului (remediu-sanctiune). Analiza vizeaza conditia culpei exclusive a paratului, sintagma „prejudiciu cauzat prin desfacerea casatoriei”, natura si continutul acestui prejudiciu. „Resedinta obisnuita” in contextul desfacerii casatoriei cu element de extraneitate (Calina Jugastru) are note particulare, atat pe palierul stabilirii legii aplicabile, cat si in aria jurisdictiei competente. O serie de indicii jurisprudentiale (nationale si europene) corelate cu elemente perene (care o diferentiaza de alte elemente de identificare a persoanei fizice) concura la posibila calificare a notiunii de „resedinta obisnuita”, din perspectiva gestionarii finalului casatoriei. Coabitarea de facto (concubinajul) se departajeaza de promisiunea de casatorie, de casatorie si de parteneriatul civil. Posibile consideratii contributive privind necesitatea institutionalizarii concubinajului in Romania (Szilard Sztranyiczki) analizeaza criteriile pe care le presupune aceasta uniune de cuplu (in vederea producerii de efecte juridice), precum si drepturile si obligatiile concubinilor in raport cu comunitatea de bunuri.
