Lumea credintei Nr.8 (203) august 2020
Descriere
Franta crestina pare fortata sa abdice! O atmosfera de ostilitate pluteste in jurul bisericilor catolice din provincie, in jurul marilor catedrale, in jurul persoanei preotilor. Totul a culminat cu incendiul (incendierea?) de la Notre-Dame din aprilie 2019, dar acesta a fost doar varful aisbergului. Caci pe teritoriul francez au fost incendiate, devastate, pangarite si mutilate zeci de biserici, capele, cimitire. E un fenomen de masa deja. Autorii? In general, presa si autoritatile pun aceste acte barbare pe seama unor dereglati psihic. ,,Un nebun, dom'le! Ce sa-i mai faci?!" - asa vor sa ne convinga cei care ancheteaza cazurile: ca avem de-a face cu psihopati in toata regula. Bun, de acord, dar de ce acesti psihopati ataca numai bisericile crestine? De ce nu ataca stadioanele, mallurile, teatrele ori muzeele? Sau moscheile? Si daca tot a venit vorba despre moschei: ele sunt, pe teritoriul francez, in numar de 2200, la care vin sa se roage aproape cinci milioane de musulmani. Retineti ca in 1976 erau doar 150 de moschei, iar ,,necesarul" ar fi de 4400, conform declaratiilor lui Dalil Boubakeur, Presedintele Consiliului Francez al cultului musulman. Iar daca tot vorbim despre musulmani, incendiul care a socat (din nou, dar nu suficient) lumea - cel de la catedrala gotica din Nantes, de acum cateva zile - a fost provocat de un barbat rwandez, asadar un emigrant de alta religie, provenit din alta cultura. Pana la urma, Christian Churches Matter? Da! Si, pentru a termina demonstratia cu cifre, iata-le: numai in 2018-2020 au ars 11 biserici catolice, cele mai multe vechi si foarte vechi. Vinovatii? In general nu s-au prea gasit, iar cei identificati au fost considerati ,,nebuni". Estimp, Sfanta Sofia a fost transformata in moschee. Protestele au fost vagi, formale, pe palier cultural (UNE SCO), politice - dar miorlaite - din partea UE si SUA . Moscova: nici un cuvintel din partea lui Putin, aparatorul Ortodoxiei mondiale, un protest formal din partea Patriarhului Kiril. Nimic de substanta, care sa-i dea de gandit neo-sultanului Erdogan. Inchei cu cele cateva ganduri de mare tristete, provocate la aflarea vestii, scrise la cald: Intelepciunea sfanta, divina, statuata pe vecie in piatra, bronz si mozaic va fi acompaniata cat de curand de muezini si imami, va fi asediata de mormanele de papuci si slapi lasati la intrare, pe lespezile frumos taiate de bizantini. Ridicata intre continente si intre lumi, intre mari si brizele lor, intre rase si traditii, intre oameni si ingeri, Sfanta Sofia are un aer nepamantesc si jenat, totodata. Impopotonata cu minarete, spoita cu var, praduita si agresata in fel si chip, batrana doamna a catedralelor isi duce lent martiriul prin veacuri ca o testoasa fara urmasi - uitata de timp prin arhipelaguri pustii. Caci pe Sfanta Sofia nimeni nu o mai iubeste cu adevarat, caci nimeni nu o mai poate avea in deplinatatea ei cultica, liturgica. Chiar si muzeu, ea vorbea doar mecanic, prin pereti - nu mai vibra, nu era cutie de rezonanta pentru rugaciuni inflacarate si cantari sfinte, nu mai gazduia volutele ingerilor in timpul Epiclezei. Era doar o batrana doamna scoasa la cersit de catre noii ei stapani turci - Filantropica de Bosfor. Acum, Erdogan ne arata fata dintotdeauna a lor, a noilor cuceritori. Desi islamul (stim de la cursul scurt de neomarxism!) este religia pacii, iar mahomedanii au un duh irenic neostoit, totusi aceasta decizie pare ca ar veni in contradictie cu multiculturalitatea, cu armonia religioasa in dimensiunea careia europenii vor sa vada realitatea, cu drepturile omului etc. Si cu orice forma de dorinta de intelegere cu ceilalti, in afara de pozitiile autoritare. Pe care, iata, s-a situat noul sultan, noul cuceritor soft, prin ,,lege" seculara, al Sfintei Sofia... - Razvan Bucuroiu
