Despre preotie - sf. Nectarie de Eghina

Descriere

Expresii ale adevaratei cuviinte a preotuluiExpresiile adevaratei cuviinte sunt urmatoarele: asezarea cuviincioasa a trupului si cu buna randuiala, neavand nimic care sa iasa in evidenta, expresia naturala si neprefacuta a chipului, privirea nevinova­ta, neabatuta si necurioasa.Clement Alexandrinul zi­ce despre aceasta: "Sa fie chipul tau curat, genele sa nu fie plecate in jos, nici capul sa nu fie aplecat in jos, nici pe spate, nici gatul dat pe spate, nici celelalte ma­dulare ale trupului sa nu fie destinse". Gesticulatia sa fie simpla si linistita, umbletul ordonat si masurat, pentru ca nu cumva un mers prea lent sa tradeze tran­davie si frivolitate sau o prea mare slobozenie a sufle­tului si nici un pas prea intins si grabit sa vadeasca un avant nestapanit. Despre umblet iata ce scrie Sfan­tul Fotie: "Dar se cuvine preotului buna randuiala a umbletului, nici sa maimutareasca miscarea sloboda femeiasca, nici, precum tinerii, sa faca miscari tumul­tuoase, agitate si neregulate, ci orice miscare sa fie impodobita de randuiala si ordine.Trebuie sa se va­da ordinea si buna-cuviinta pana si in expresia fetei, in aranjarea parului si in incingerea vesmantului. Nu trebuie nici sa duca aceasta preocupare la exces pana la prostie, nici invers, sa se lase intr-o neglijenta peste masura. Caci fiecare dintre aceste doua extreme este deopotriva necuvenita si vrednica de dispret si straina cu totul de petrecerea preoteasca."Imbracamintea sa fie potrivita pentru iarna si pentru vara, nici jerpelita si neingrijita si nici invers, impestritata cu mii de cu­lori, scumpa si impodobita, fiindca acestea sunt ga­teli femeiesti. Cu privire la imbracamintea preotului, Marele Vasile zicea scriind Sfantului Grigorie Teo­logul: "Scopul imbracamintei este unul singur, acela de a fi acoperamant indestulator trupului pentru iarna sau pentru vara, fara sa caute dinadins vesminte co­lorate, nici facute dintr-un material moale sau luxos.Caci faptul de a cauta la vesminte este acelasi lucru cu a cauta la gateli si podoabe femeiesti, pentru care numai ele se straduiesc. Mantia sa incinga trupul cu centura. Iar centura sa nu fie mai sus de solduri, caci aceasta este femeiesc, nici prea sloboda ca sa iasa du lama pe deasupra, caci aceasta este prostesc.De ase­menea, mersul sa nu fie nici greoi, ca sa nu fii invinuit de slobozenia sufletului. Iarasi, nici sa nu fie un mers navalnic si zvapaiat, care ar vadi impulsuri nebunesti in suflet." Si iarasi zice Marele Vasile: "Este de fo­los ca prin fiecare trasatura a imbracamintei sa propovaduiasca si sa marturiseasca fagaduinta vietii celei dupa Dumnezeu, asa incat trebuie si noi sa cerem ur­marea cu fapta din partea celor ce primesc de la noi cuvantul fagaduintei. Caci nu la fel de necuviincios si rusinos se arata la cei ce au dobandit doar fagaduinta pe cat se arata astfel la cei care au primit deplin faga­duintele cele mari, la preoti adica.""Asadar, asa cum una este tinuta ostasului, alta cea a senatorilor si alta este imbracamintea altei clase prin care se aseamana intre ei, se identifica si se deosebesc de altii, si asa cum se disting mai ales in rang, la fel trebuie sa existe o caracteristica specifica si crestinu­lui in imbracaminte, ceva cuviincios si decent, care sa pastreze buna-cuviinta predata noua de catre Sf. Apostol Pavel (care intr-un loc impune episcopului sa fie impodobit prin buna-cuviinta, iar in alt loc randu­ieste femeilor buna-cuviinta in imbracaminte)." Model credinciosilor, "adica arhetipul vietii insuti fii, ca si cum ai avea o icoana inainte, ca o lege insufletita, ca un canon si un dreptar al vietii desavarsite."Trebuie, asadar, sa petrecem in chip sfant si sa um­blam drept in Biserica noi, cei alesi, adica cei chemati la preotie. Caci acestia trebuie sa fie ca un model al bunei cuviinte si a toata virtutea pentru poporul aflat sub indrumarea lor, iar noi, cei ce slujim pe Dum­nezeul tuturor, trebuie sa urmam frumusetea lumi­noasa si aleasa a petrecerii desavarsite a sfintilor... Caci, asa cum oamenii se smintesc usor din traiul necuvenit al celor alesi, tot asa, cat de mare si bogat si deplin nu le va fi castigul daca ii vor vedea pe ei savarsind toata fapta buna?"In asa fel sa traim, incat sa nu fie hulit numele lui Dumnezeu. Asadar nici sa nu ravnim slava omeneas­ca, nici sa primim parerea de sine cea rea inlauntrul nostru, ci in ambele privinte sa pretuim smerenia, "intru care aratati-va, zice, luminatori in lume". Ca­ci spre aceasta ne-a trimis pe noi, sa fim ca niste lu­minatori si invatatori pentru altii, [...] ca sa umblam ca niste ingeri printre oameni." Or, toate cate a zis pentru episcop, si pentru preoti le zice. Fiindca "nu mare este diferenta acestora de episcopi. Ca si ei au primit harul de a invata, precum si pe cel de pazitori ai Bisericii. Si cele pe care le-a grait cu privire la episcopi, acelea se potrivesc si preotilor. Caci numai prin puterea de a hirotoni ii depasesc pe ei si numai prin aceasta par sa ii intreaca pe preoti.