Cuibul privighetorilor. Clujul literar dupa Marea Unire - Mircea Popa

Descriere

Marea Unire, eveniment epocal cu semnificatii multiple, tel suprem si ideal al natiunii romane, care a avut loc la 1 Decembrie 1918, a pus o amprenta inconfundabila si definitiva asupra intregii vieti din Ardealul istoric. Tara isi redobandea statura pierduta de-a lungul timpului, se intregea in granitele locuite de toti cei care vorbeau si gandeau romaneste, isi definitiva arhitectura sa de patrie unitara pentru toate provinciile romanesti, de la nord, de la rasarit si de la apus, respectiv din Bucovina pana in Basarabia si Transilvania, adunand toate aceste tari si pamanturi intr-o singura constelatie: Romania Mare. Acest lucru a facut ca toate energiile romanesti, pana atunci incatusate si tinute sub obroc, sa explodeze intr-o constelatie miraculoasa si trainica, cautand sa-si gaseasca de acum propriul drum in confreria de state europene, multe tari vecine, dobandindu-si, odata cu romanii, statutul de tari libere si independente, precum Cehia si Slovacia, Serbia si Croatia, Muntenegru si Hertegovina, foste cu toate sub stapanirea imperiului austro-ungar. Pentru intaia data romanii din Cernauti, din Chisinau sau din Dobrogea puteau sa se regaseasca sub aceeasi administratie, sub aceleasi legi si idealuri, animati de sentimentul general al constructiei noilor asezaminte. - Autorul Fragment din cartea "Cuibul privighetorilor" de Mircea Popa "Clujul lui Cezar Petrescu    Intalnirea lui Cezar Petrescu cu orasul de pe Somes a avut loc datorita evenimentelor care au urmat Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Atunci, spre a asigura un climat potrivit noilor realitati si a armoniza incet-incet societatea din Ardeal cu aceea din Vechiul Regat, autoritatile de la Bucuresti au lansat o chemare catre tinerii intelectuali din Vechiul Regat sa se stabileasca in noile orase transilvanene recent intrate in circuitul general national, spre a contribui prin gazetarile si invatamant la o cat mai grabnica unificare pe plan sufletesc. Se cunostea faptul ca majoritatea locuitorilor dintr-o serie de orase transilvanene, cum ar fi Clujul, Oradea, Satu Mare, Aradul, Timisoara, Lugojul etc. nu reusisera sa se emancipeze cu totul de sub mentalitatile vechi chezaro-craiesti, trecerea la folosirea limbii romane in admisnistratie facandu-se in unele cazuri cu oarecare greutate. De unde si continuitatea aparitiei unor ziare si reviste bilingve sau trilingve, cat si a initierii unor cursuri de limba romana pentru insusirea noilor regulamente pe care comunitatile maghiare, germane sau evreiesti erau obligate sa si le insuseasca. Asa se explica de ce, in 1919-1920, scriitorul Liviu Rebreanu era folosit ca traducator din limba maghiara la Posta Centrala din Bucuresti in caz ca apareau dificultati de adaptare. Asa se explica de ce, alti gazetari de peste Carpati au trecut muntii si au infiintat noi ziare si reviste intr-o serie de orase din Transilvania, ajutand in mod activ la integrarea acestora in circuitul general."