Altfel despre Parintele Arsenie Boca ( Cea mai ravnita carte a Targului Gaudeamus Cluj-Napoca 2016 )

Altfel despre Parintele Arsenie Boca ( Cea mai ravnita carte a Targului Gaudeamus Cluj-Napoca 2016 )

An publicare
2016
Nr. Pagini
258
ISBN
9786068770888

Descriere

    Volumul de fata pune laolalta o suma de analize, expertize, idei, optiuni, framantari, nelamuriri ale unor intelectuali crestini incitati sa abordeze o altfel de perspectiva asupra Parintelui Arsenie Boca – de a carui sfintenie nu se indoieste niciunul. Am recurs astfel la experienta catorva oameni punandu-le o serie de intrebari, cat mai aspre, frontale, reluand totodata si acele intrebari incomode care persista de ani buni in spatiul public, referitoare la personalitatea Pr. Arsenie Boca.     Este interesant si tonic sa rezum aici specializarile participantilor la aceasta carte: teologie ortodoxa, filosofie, istoria religiilor, antropologia religiilor, istoria Bisericii, bizantinologie, istorie recenta, fizica (fizica cuantica, fizica laserelor), matematica, medicina (psihiatrie si neurologie), arhitectura, arhitectura spatiului sacru, filologie, literatura, presa, drept, diplomatie. Majoritatea dintre acestia au dobandit cele mai inalte calificari in domeniile lor de specialitate, sunt cercetatori, unii sunt profesori in mediul universitar etc.     Aleatoriu vor fi (re)amintite aici si cateva marturii mai putin cunoscute referitoare la viata si faptele Parintelui. De pilda, un tanar fizician l-a surprins pe Pr. Arsenie Boca, in anii ’80, ca avea pe masa de lectura un volum despre corpurile ceresti, ramase si astazi enigmatice, numite quasari. Era o carte de astrofizica docta, pentru specialisti, iar nu una de popularizare…     Pornind de la aceasta marturie ma gandesc ca, poate, dincolo de pojghita atat de sclipitoare a miracolului al carui intermediar este Parintele Arsenie, altceva se intrevede, si mai important: o noua varsta a antropologiei crestine anuntata nu numai de faptele sale miraculoase, ci si de vectorii cautarilor sale. Iata de ce viata si faptele Parintelui Arsenie Boca trebuie abordate din perspectiva interdisciplinara. (Marius  Vasileanu)      Fragment:       „TEODOR BACONSCHI (teolog, diplomat, scriitor):        Multora nu le-a convenit eroismul sau duhovnicesc, e limpede ca el s-a manifestat din plin, continuu si fara urma de spectacol fals: a fost o vocatie inalta, autentica si radioasa        Stimate domnule Teodor Baconschi, ati fost, intre alte importante functii publice, ambasadorul Romaniei la Vatican. Fara indoiala, fenomenologia miracolului crestin are particularitatile sale, pentru fiecare caz in parte, nu numai raportandu-ne la confesiunea care-l revendica. Prin amploarea sa, dar - partial - si prin manifestari, poate fi facuta o comparatie intre fenomenul Padre Pio (Italia) si fenomenul Arsenie Boca?     Stiind eu ca Dumnezeu produce numai unicate, ma feresc sa fac paralele intre diferitele personalitati religioase. Fiecare om desavarsit atinge o forma irepetabila a desavarsirii. Exista insa nevoia de modele, asa incat modelarea unei posteritati implica oricum o anumita reductie tipologica. Da, ceva din cultul spontan pe care poporul italian i l-a dedicat lui Padre Pio are ceva din fervoarea populara care insoteste, la noi, imaginea tot mai „iconica" a Parintelui Arsenie Boca. Padre Pio a fost multa vreme „gelozit" de ierarhia catolica: nu oricui ii e dat sa faca minuni sau sa poarte stigmatele sangerande ale Mantuitorului. Asa si in cazul Parintelui Arsenie: unii, mai lumesti, desi sunt poate sfintiti slujitori ai Domnului, privesc faptele minunate ale altora ca pe niste succese suparatoare.        Pentru a ramane in acelasi registru, se constata - inclusiv in cazul lui Padre Pio, recent sanctificat - ca recunoasterea oficiala a sfinteniei atrage un plus de evlavie internationala. Mormantul lui Padre Pio a devenit asta zi unul dintre cele mai vizitate din Italia. Ce preconizati ca se va intampla din aceasta perspectiva, la o eventuala canonizare a Pr. Arsenie Boca?     Cum spuneam, Padre Pio n-o dusese prea bine cu episcopii vremii sale.”

Pe aceeași temă

Marius Vasileanu