Hiperfocus. Munceste mai putin, realizeaza mai mult - Chris Bailey

Descriere

Hiperfocus. Munceste mai putin, realizeaza mai mult Un ghid practic de gestionare a atentiei – resursa cea mai puternica pe care o detii ca sa-ti duci la indeplinire sarcinile, sa devii mai creativ si sa ai o viata implinita.   Desi creierul uman are dificultati in indeplinirea simultana a mai multor sarcini, astazi ne simtim aproape obligati sa apelam la multitasking, in incercarea de a realiza cat mai mult intr-un timp cat mai scurt. Potrivit celor mai noi cercetari neurostiintifice, creierul are doua moduri de lucru care ne ajuta sa ne folosim eficient atentia: hiperfocus, fundamentul unei productivitati sporite, si focusare dispersata, favorabila creativitatii. Cartea de fata te ajuta sa accesezi fiecare dintre cele doua moduri mentale, astfel incat sa te poti concentra mai bine, sa gandesti mai clar si sa lucrezi mai eficient: • identifica si abordeaza cele patru tipuri principale de distrageri si intreruperi; • stabileste-ti un mediu fizic si mintal curat, in care sa lucrezi; • apeleaza la multitasking strategic; • invata cand trebuie sa fii atent si cand sa-ti lasi mintea sa hoinareasca; • pastreaza-ti motivatia si lucreaza mai putine ore pentru a deveni mai productiv. Fragment din cartea "Hiperfocus" de Chris Bailey: "Atentia noastra este cel mai puternic instrument pe care il avem ca sa ducem o viata buna si sa ne facem treaba, dar capacitatea noastra de a ne concentra este constransa in doua feluri principale. In primul rand, exista o limita finita a numarului de lucruri pe care ne putem concentra. Acea limita e mai mica decat ai putea crede. Daca am putea, intr-adevar, sa ne concentram pe mai multe sarcini in acelasi timp, am fi in stare sa facem mult mai mult in acel moment: sa memoram numarul de telefon al cuiva in timp ce cantam la pian, sa purtam o conversatie cu doi oameni si sa raspundem la un e-mail direct de pe telefon. La modul realist, putem sa facem bine, cel mult, unul sau doua din aceste lucruri in acelasi timp. In fiecare secunda, mediul inconjurator trimite catre creierul nostru un flux constant de informatie. Gandeste-te la imaginile, sunetele si alte informatii care ajung la tine in acest moment, si o sa-ti dai seama ca exista un numar aproape infinit de lucruri asupra carora ai putea sa-ti indrepti atentia in mod direct. Potrivit estimarii lui Timothy Wilson, profesor de psihologie la Universitatea din Virginia, creierul nostru primeste in fiecare secunda unsprezece milioane de „biti" de informatie sub forma de experiente senzoriale. Dar cat din aceste unsprezece milioane de biti de informatie pot procesa mintile noastre in mod constient, concentrandu-se pe ea in acelasi timp? Doar patruzeci. Nu patruzeci de milioane sau patruzeci de mii, ci patruzeci. Cand alegem pe ce anume sa ne concentram, practic sorbim dintr-un furtun de hidrant. O conversatie, de exemplu, consuma majoritatea bitilor de atentie, si acesta este motivul pentru care nu putem purta doua conversatii in acelasi timp. Potrivit renumitului psiholog Mihaly Csikszentmihalyi, doar faptul de a decoda o conversatie (ca sa o putem intelege) ne consuma mai mult de jumatate din atentie. In afara de interpreta cuvintele unei persoane, trebuie sa analizezi semnificatia din spatele a ceea ce el sau ea spune. In timp ce porti o discutie, exista nenumarate alte locuri spre care indrepti bitii de atentie ramasi: sarcinile de lucru pentru gandurile razlete de la tine din cap, lampa din spatele partenerei tale, timbrul vocii ei, sau ce anume sa spui mai departe - dar a extrage sensul din ceea ce auzi este cel mai bun fel in care iti poti folosi atentia. Al doilea fel in care atentia noastra este limitata se refera la faptul ca, dupa ce ne concentram asupra unui lucru, putem pastra doar o cantitate mica de informatie in memoria noastra pe termen scurt. Capacitatea de a stoca tempoorar informatia in mintea noastra este, practic, o superputere, fiindca e cea care ne ajuta sa ne gandim asupra a ceea ce facem chiar in timp ce facem acel ceva, fie ca e vorba despre sarcini de rezolvare a unor probleme (de exemplu, a reporta cifre atunci cand facem exercitii de matematica) sau despre a face planuri pentru viitor (de exemplu, a schita cea mai buna inlantuire de exercitii la sala de forta).”