Iluzia cristalizarii. Comunism, exil, destine - Liliana Corobca, Radu Negrescu-Sutu

Descriere

Iluzia cristalizarii. Comunism, exil, destine Cei doi autori, moldoveni de-a dreapta s­i de-a stanga Prutului, se falesc nevoie-mare, se provoaca, se completeaa ­si se lasa purtati de ganduri intr-un dialog de-a dreptul cople­sitor. Experienta domnului Radu Negrescu-Sutu, aceea a unui om care a contribuit la facerea istoriei (familia ilustra, implicarea personala), cultura sa ­si, in egala masura, cea a Lilianei Corobca, prin prisma preocuparilor pentru exilul romanesc si a talentului sau literar, sunt remarcabile. Cei doi literati flaneaza cu eleganta ­si cu usurinta cunoscatorilor de calibru prin istorie, inclusiv prin cea literara si, in special, prin cea recenta, cu toate ale sale: traumele comunismului, ale exilului, bucuriile si tristetile marunte s­i mari ale omului silit la dezradacinare, adaptarile s­i (re)intoarcerile acasa. Cei doi se oglindesc in aceea­si apa, amandoi au trecut malurile inspre s­i dinspre acasa. Exilul – trait sau studiat – i-a adunat in aceeas­i pagina. - Flori Balanescu Fragment din cartea "Iluzia cristalizarii" de Liliana Corobca, Radu Negrescu-Sutu "Tot la scoala primara am facut cunostinta cu slavizarea limbii romane, de sorginte latina, care incepuse prin 1954, executata cu mult zel de comunistul prosovietic Roller. La scoala eram invatat sa scriu piine si ciine, in timp ce parintii mei scriau paine si caine, dar nu puteau sa-mi explice la varsta aceea din ce motive ortografia se schimbase si nici ca era ordin de la imparatie ca tembelizarea populatiei sa inceapa chiar din scoala primara.   Soim al patriei ati fost?   Nu, acestia au fost „fabricati" de-abia in 1976, cand eu eram deja de mult adult. Dar acest gen de indoctrinare se practica si in Germania nazista si in alte tari. Am vazut odata la televizor un documentar despre genocidul armenilor din Imperiul Otoman, in fine, din ce mai ramasese dupa Primul Razboiul Balcanic, unde o avocata, care se credea turcoaica, a descoperit ca familia sa ii ascunsese adevarul, spre a o feri de primejdii, ea avea acum un nume turcesc, fusese indoctrinata de mica de turcii cei musulmani si a fost bulversata descoperind adevarul, afland cum ai ei, care erau armeni crestini, fusesera decimati de Junii Turci in timpul Razboiului cel Mare. Aceasta doamna rascoleste acum trecutul stirpei sale, al natiei sale, s-a reconvertit la credinta stramoseasca, deoarece armenii au fost primii care au trecut la crestinismul ortodox ca religie de stat, in primul veac, si duce acolo o lupta sublima de afirmare a identitatii. Tot la Cuibu cu barza, am fost facut pionier, dar nu am avut „cinstea" de a depune juramantul acela debil de prima data, desi nu eram coada clasei, aveam chiar note foarte bune, dar aveam origine „nesanatoasa" si un tata cu decoratii necomuniste. Insa cum era ordin de la stapanire ca toti copiii sa fie pionieri, asa cum nu putea ramane nimeni mai tarziu corigent la limba rusa, am fost facut pionier in a doua serie. Atunci am rostit solemn: - Eu, tanar pionier al Republicii Populare Romane, imi iau angajamentul..., pe care noi il pronuntam „pisiceste", in deradere: „miau angajamentul", si-am devenit pionier, fala tarii, fiind foarte bucuros ca acum nu mai rad ceilalti copii de mine ca nu sunt fruntas la invatatura."