Ghidul omului de afaceri. Cunoasterea si prevenirea riscurilor de natura penala. Editie revazuta si completata - Norel Neagu, Mirela Gorunescu, Alexan

Descriere

Ideea scrierii unei lucrari care sa cuprinda date si informatii din domeniul dreptului penal al afacerilor, utile managerilor si executivilor din cadrul organizatiilor economice, a aparut ca urmare a constatarii nevoii și lipsei de pe piata a unui astfel de instrument. Ghidul omului de afaceri. Cunoașterea și prevenirea riscurilor de natura penala este o carte scrisa in scopul informarii persoanelor care conduc afaceri sau care sunt implicate in activitatea economica. Autorii doresc sa puna la dispozitia intreprinzatorilor informații sau date menite sa le faciliteze acestora cunoasterea dispozitiilor legale penale aplicabile in domeniul afacerilor, in scopul prevenirii riscurilor de natura penala. Lucrarea de fata este destinata, in principal, oamenilor de afaceri, adica persoanelor care initiaza, finanteaza, conduc sau supravegheaza, intr o forma sau alta, fie direct, fie indirect, intreprinderi. Informatiile cuprinse in acest ghid sunt utile nu numai pentru oamenii de afaceri, ci si pentru alte categorii de persoane implicate in activitați lucrative, cum sunt cele care dețin functii sau exercita activitati in domeniul resurselor umane, contabilitatii, marketingului ori care indeplinesc sarcini executive in cadrul unei companii sau organizatii economice. Prin materialul cuprins in acest Ghid, am urmarit sa aducem la cunostinta celor interesati, intr un limbaj cat mai apropiat de cel comun și accesibil, continutul actelor normative ce reglementeaza raspunderea penala pentru fapte comise in domeniul afacerilor sau in legatura cu desfasurarea activitatilor economice. In plus, cei interesați vor gasi și alte informații necesare sau utile pentru derularea in bune condiții a activitații (spre exemplu, proceduri de integritate și anticorupție). Analizand gradul de cunoastere a legii penale aplicabile in materia aface-rilor de catre managerii si executivii din cadrul intreprinderilor, se constata o realitate usor surprinzatoare, respectiv necunoasterea sau cunoasterea necorespunzatoare a dispozitiilor legale penale din domeniul afacerilor. Pe baza propriei experiențe, am constatat ca sunt oameni de afaceri care nu cunosc dispozitiile penale din materia prevenirii și combaterii evaziunii fiscale, spalarii banilor sau corupției in mediul privat. Explicatia ignorarii sau a cunoasterii insuficiente a legislatiei penale din domeniul economic este aceea ca oamenii de afaceri sunt prevalent orientati spre scopul pentru care desfasoara activitatea – obtinerea de profit – și mai puțin sunt atenți sau preocupați de chestiuni care nu par a contribui, cel puțin direct, la obținerea de plusvaloare. Intr-adevar, lipsa unei preocupari speciale a intreprinzatorilor in ceea ce privește dobandirea de informații din domeniul juridic este o realitate care nu poate fi trecuta cu vederea, deoarece persoanele care investesc resurse in afaceri vizeaza, aproape fara exceptie, realizarea unor avantaje materiale. Cum spuneau romanii: finis mercatorum est lucrum (finalitatea intreprinzatorului este profitul). Oamenii de afaceri trebuie sa posede un minimum de informații referitoare la dispozițiile legale penale aplicabile in domeniul economic. Indraznim sa spunem ca deținerea unor cunoștințe din domeniul legislației penale aplicabile materiei afacerilor este esențiala pentru persoanele care conduc afaceri sau care sunt implicate la diferite niveluri in activitatea economica, fie in actul decizional, fie in cel de supraveghere sau control, deoarece exista riscul ca activitatea pe care o deruleaza sa intre in coliziune cu legislația penala. Persoanele care investesc resurse in afaceri, chiar daca la momentul realizarii investiției nu au fost, in timpul implementarii acesteia ar trebui sa fie preocupate atat de cunoașterea realitaților economice specifice domeniului in care activeaza sau contextului economic general, cat și de cunoașterea reglementarilor privind evaziunea fiscala, spalarea banilor, corupția in afaceri, criminalitatea gulerelor albe, concurența neloiala, raspunderea penala a companiilor etc. La fel ca in organizațiile din mediul public, și in cadrul organizațiilor private pot fi intalnite fapte ilicite grave, precum corupția, harțuirea, șantajul, amenințarea, faptele contra patrimoniului prin nesocotirea increderii, fraudele informatice sau operațiunile frauduloase cu instrumente de plata electronica, faptele de evaziune fiscala, spalarea banilor, faptele contra consumatorilor sau de concurența neloiala, faptele contra integritații și confidențialitații sistemelor sau datelor informatice, falsurile, faptele privind relațiile de serviciu, securitate și protecție in campul muncii, faptele contra regimului juridic privind societațile, faptele privind regimul vamal, fraudele contra intereselor financiare ale UE etc. Mijloacele de drept penal și extrapenal aflate la indemana factorilor cu rol in prevenirea, descoperirea și sancționarea persoanelor care comit fapte ce afecteaza integritatea companiilor care deruleaza afaceri private sunt cele prevazute in legea penala (Codul penal, Codul de procedura penala etc.), dar și in alte acte normative, cum sunt cele din domeniile muncii, fiscal, al societaților etc. Instrumentele de natura penala și extrapenala legale, deși au o contribuție substanțiala, trebuie și sunt completate cu alte mijloace, care țin in principal de politica organizațiilor private interesate – la randul lor – de cunoașterea, prevenirea, investigarea și combaterea fenomenului ilicit (infracțional, contravențional etc.) din domeniul afacerilor. In mediul afacerilor are o larga raspandire butada banii n-au culoare. Aceasta expresie sintetizeaza, intr-o oarecare masura, ideea ca cel mai important lucru in domeniul afacerilor private este acela al obținerii unui profit cat mai consistent, deoarece, simplist vazute lucrurile, eroii domeniului sunt cei care realizeaza profituri sau caștiguri mari, iar perdanții sunt anonimii, cei ignorați de societate. Pentru anumiți intreprinzatori sau neintreprinzatori conteaza prea puțin moralitatea sau chiar legalitatea activitații, in raport de scopul principal – succesul afacerii. Nivelul succesului material constituie criteriul dupa care, in foarte multe situații, sunt judecați inca, din pacate, actorii implicați in campul afacerilor. Intr-o alta ordine de idei, constatam un machiavelism care bantuie afacerile, generat atat de ignorarea totala ori parțiala a legalitații și moralitații, cat și de faptul ca domeniul economic (economia) este unul complex și dur, cu mulți competitori, dintre care unii sunt mai puternici, alții mai slabi, unii sunt mai mari, alții mai mici, unii sunt antreprenori pregatiți pentru ceea ce fac, alții sunt lipsiți de profesionalism etc. In teoria managementului riscurilor companiilor sunt identificate mai multe feluri de riscuri, precum sunt: riscurile de piața, riscurile strategice, riscurile operaționale ș.a. Riscul juridic este o categorie a riscurilor operaționale și cuprinde faptele constand in nesocotirea dispozițiilor legale aplicabile și a regulilor ce alcatuiesc sistemul de integritate implementat la nivel particular, care produc efecte negative asupra rezultatelor financiare ale companiilor. De exemplu, constituie asemenea factori de risc savarșirea de infracțiuni, contravenții, abateri disciplinare sau fapte ilicite cauzatoare de prejudicii. In paleta riscurilor juridice, care vizeaza companiile private, dupa criteriul gravitații consecințelor, primul loc este ocupat de riscul de natura penala. Un astfel de risc este de departe cel mai periculos, deoarece, in situația nefericita in care el se concretizeaza, poate produce efecte foarte severe, uneori chiar dezastruoase. In cazul persoanelor juridice (societați, societați agricole etc.), antrenarea raspunderii penale presupune aplicarea amenzii penale (care poate ajunge pana la 3.000.000 lei) și a unor pedepse complementare, printre care se numara și dizolvarea entitații juridice in cauza. Pe urmatorul loc, al scarii gravitații riscurilor juridice, se afla riscul de natura juridica extrapenala. Aici discutam despre acele situații in care organizațiile private sunt ținute sa raspunda contravențional, civil, fiscal etc. Și in astfel de cazuri, consecințele angajarii raspunderii pot fi severe sau relativ severe. Avem in vedere consecințe cum ar fi: amenda contravenționala, majorarile de intarziere, obligarea la plata unor despagubiri, revocarea unor autorizații, oprirea activitații, confiscarea unor bunuri etc. Mai mult, in afara de impactul direct produs de aplicarea unor sancțiuni aspre, un alt efect negativ important este cel care vizeaza afectarea relațiilor cu partenerii de afaceri, consumatorii și instituțiile ori autoritațile publice. Imaginea in campul afacerilor se cladește greu și poate fi spulberata printr-o singura incalcare a legii penale, contravenționale, fiscale etc., daca intreprinderea privata este implicata in savarșirea de fapte ilicite care afecteaza integritatea acesteia. Un act de corupție, o fapta de spalare de bani, o frauda economico-financiara sau o fapta de evaziune fiscala și altele de gravitate similara pot fi letale pentru o companie privata, intrucat, independent de atragerea raspunderii penale, contravenționale sau fiscale, aceasta are un risc considerabil sa ajunga in stare de insolvența ori chiar in faliment. Uneori, simpla angajare in afaceri judiciare penale a unor persoane fizice cu funcții importante la nivelul unei companii private poate avea efectul unui tsunami financiar sau, intr-un caz mai puțin nefericit, poate cauza un recul puternic al cifrei de afaceri ori pierderi economice. Plecam de la aceste realitați, dar și de la observația conform careia afacerile construite pe baza unor principii de integritate au, daca nu intotdeauna și pe termen scurt, cel puțin pe termen mediu sau lung, de caștigat, deoarece implementarea unui sistem de integritate și conformitate eficient evita apariția unor probleme de natura penala, contravenționala, fiscala sau civila a caror prevenire este posibila datorita respectarii acestor standarde. Daca prevenirea nu reușește, pentru ca in mod excepțional sunt posibile și astfel de situații, de foarte mare importanța este gestionarea problemei, managementul crizei și eliminarea sau atenuarea efectelor acesteia. In ultima vreme, din partea organizatiilor private se distinge o preocupare continua sa iși creeze sau sa iși dezvolte un departament (denumit și compartiment, serviciu, birou) de integritate și conformitate, apt sa asigure respectarea activitaților relevante pentru acest demers, sa monitorizeze mediul de reglementare și sa mențina reputația companiei in piața. Totodata, acest compartiment are menirea de a satisface necesitatea oferirii certitudinii valorilor companiilor. In acest sens, companiile pot apela la un ofiter de conformitate, care, impreuna cu eventuala echipa din subordinea sa, are rolul de a gestiona toate problemele legate de conformitate. Deși contraindicat, pe alocuri identificam cazuri de incompatibilitate, in care ofiterul de conformitate desfașoara și alte activitati in cadrul organizatiei, in domenii in care riscul de neconformitate este ridicat, cum ar fi cel juridic sau al prelucrarii datelor ce prezinta caracter personal. Formula de lucru in care apare ofiterul de conformitate impreuna cu echipa sa poate fi vulnerabila și prin prisma faptului ca exista riscul aparitiei unui conflict de interese din pricina dependentei de un alt departament in ceea ce privește stabilirea nivelului salarial ori a criteriilor de evaluare profesionala.