Tentatia politicului - reflectii conservatoare dupa sfarsitul istoriei - Horia Ciurtin
Descriere
„Traditionalistul s-ar putea sa fie mai castigat – din punctul de vedere al discernamantului pe care il invoca – daca gaseste in sine curajul de a persista in amaraciunea dezamagirii. Caci e in aceasta din urma ceva ce-i lipseste increderii: luciditatea. si daca discernamantul e in masura a deosebi duhurile, luciditatea stie sa nu le inmulteasca fara masura. Abia dupa aceasta asceza a mintii fapta se poate desfasura, cu atentie si smerenie, pentru a „deretica lumea inainte de praznic”. Asa cum se intampla in paginile ce urmeaza.” (Mihai Maci) „Revolutia nu este doar un eveniment care ucide, cat mai ales un simbol care ucide, dublat de o letala simulare menita sa mascheze raurile de sange in care orice ideologie se cufunda. Revolutia – ca eveniment disruptiv in mersul aparent ritmic al istoriei – reprezinta cu adevarat un punct de reconstituire a fundamentelor, o articulare definitiva a „viitorului”. Intuind ca schimbarea cadrului in care fiinta umana vietuieste nu este suficienta pentru conturarea unei lumi noi, revolutionarii francezi – adevarati tributari ai Iluminismului – au realizat ca singura sansa pentru reusita unui astfel de demers necesita infaptuirea hybris-ului suprem: crearea unui nou om. Adeptii Luminilor, „mari simplificatori” ai istoriei – dupa cum ii defineste Herder –, nu vor propune, in realitate, decat o religie contrafacuta, o falsa spiritualitate construita pe fetisul unei ratiuni arogante ce va transforma fiinta umana din creatie a divinitatii, intr-un atom social insingurat si presupus auto-suficient. Odata puse in miscare, rotile dintate ale masinariei sociale revolutionare zdrobesc orice initiativa care ii ameninta bunul mers. Decapitarea regelui reprezinta ruptura eliberatoare a angrenajului, adica lipsirea acestuia de orice punct incomod de decizie suverana si neasteptata, lasandu-l sa functioneze mecanic, predictibil si calculat spre edificarea noii societati. De acum, masina merge singura.” (Horia Ciurtin) CUPRINS: Prefata: Despre modernitate si traditionalism (de Mihai Maci) Capitolul I. Iluzii politice ale modernitatii: Revolutie, neutralitate si alteritate 1. Chipurile Revolutiei: geometrie si teroare 2. Revolutie si reactiune: dinamica unei adversitati ontologice 3. Criza "centrului": prin Carl Schmitt catre postmodernitate 4. Aporiile alteritatii: locul Celuilalt in societatea multiculturala Capitolul II. Genealogii teo-politice: metafizica, eclesiologie si paradigme culturale 1. Galceava Occidentului cu lumea: mic indreptar (post)metafizic 2. Inclestarea "celor doua sabii": o teologie politica a crestinatatii apusene Capitolul III. Nomos: hermeneutica si ontologie juridica 1. Esecul iluminismului juridic 2. Anomie si dreptate: paradoxurile deconstructiei dreptului 3. Dilemele autonomiei dreptului in modernitatea tarzie 4. Caile suveranitatii hermeneutice: despre norme, ordine si interpretare juridica Capitolul IV. Excurs geostrategic: limitele relatiei trans-atlantice 1. Politica de securitate si aparare a Uniunii Europene: paradoxuri si realitati 2. Dincolo de mercantilism: TTIP si noua conexiune transatlantica Bibliografie selectiva
