Democratia prin incercari si erori - Octavian Opris

Descriere

     La fel ca la modestele fiinte, „incercarile si erorile” sunt prezente si la „homo sapiens”, dar efectele sunt mai grave, afectand, de multe ori, viata si habitatul celorlalti locuitori ai modestei noastre planete. Daca luam in considerare doar bilantul tragic al ultimelor razboaie mondiale, vom intelege mai bine ce inseamna „incercarile” – de dominatie, de orgoliu, avantaje economice, ideologice sau nebunie rasista – si „erorile” asupra conditiei umane si a destinului sau istoric. Democratia nu scapa de eterna experienta umana a „incercarilor si erorilor”.     Romania, dupa caderea comunismului, a pasit pe calea nou aleasa a politicii democratice, dar fara o traditie autentica, o cunoastere politica si o experienta dublata de o educatie si o practica veritabile. Si totusi, democratia trebuia instaurata, practicata, dezvoltata. Cum? Prin „incercari si erori”. Altfel spus, printr-o metoda „empirica”, comuna oricarei actiuni virginale, pe care oamenii incearca sa o practice pentru binele lor. Vom incerca sa evocam aceasta noua si diversa activitate de reconstructie socio-politica a Romaniei; in care buna intentie, ignoranta, interesele, impostura, dorinta de putere si imbogatire au marcat marele spectacol al „Incercarii si Erorii” ca solutie improvizata a unei „revolutii” ce parea interminabila.       Fragment din volum:       „Daca la inceput preocuparile lui Michel Foucault, erau consacrate psihologiei, cunoasterii si epistemologiei, mai tarziu, interesul filosofului s-a indreptat catre problematica sociala, vizand puterea si constrangerea, mecanismele de constituire si mentinere a ordinii sociale si ale modelarii individului. Preocuparea pentru societate si individ a insemnat o extinsa cercetare istorica in complicata dialectica a integrarii si deviantei sociale. Lucrarile din tinerete ale lui Foucault erau centrate pe problematica psihologica si psihiatrica, pentru a intelege normalul si patologicul fiintei umane, sa gaseasca remedii si solutii pentru corectarea si ameliorarea conditiei umane. Bolile mentale, delincventa si devianta trebuie intelese in fondul lor existential, nu doar in optica juridica si administrativa. Remediile sociale, azilul si temnitele erau paleative care ocultau patologia fiintelor incarcerate, continuand sistematic opresiunea sociala asupra indivizilor afectati, de cele mai multe ori, de dominatia excesiva a societatii asupra persoanelor. Terapeutica sociala practicata in institutiile sociale si coercitive releva „dominatia" care impune reguli si controleaza, modeleaza si sanctioneaza. Dominatia este un alt nume dat Puterii. Un rol central in constituirea, functionarea si dezvoltarea societatii il are Puterea care este prezenta in orice forma de organizare societala, divergenta si conflictualitatea indivizilor si a grupurilor sociale, a claselor sociale sau a statelor.     Latura agresiva, corectiva este cea mai vizibila si imediata manifestare a Puterii, exprimata in sistematica institutiilor juridice si administrative. Societatea isi gaseste structura optima de functionare si organizare in Stat. Aici puterea este forta ordonatoare a institutiilor si conduitelor cetatenilor, oferind protectie si consolidand edificiul social. Puterea se manifesta ca forta „politica". In societatea superior organizata ne confruntam cu puterea care permite actiuni individuale sau colective dupa criterii de rationalitate, oportunitate sau variate interese.     „A supraveghea si a pedepsi" este o carte importanta a lui M. Foucault care trebuie inteleasa in corelatie cu alte lucrari fundamentale ale filosofului francez, cum sunt: „Lumea e un mare azil", „Istoria sexualitatii", „Natura, populatie si si cursurile tinute la College de France."