Nasterea iernii - Brian Ruckley
Descriere
Se spune ca lumea nu mai e ce a fost odata. La inceput a fost o singura rasa. Dar i-a dezamagit pe zeii care o facusera si acestia au distrus-o. In locul ei au creat alte cinci, rasele celui de-Al Doilea Ev: Whreinina si Saolina, Huanina si Kyrinina si Anaina. Acum, dupa veacuri intregi de vrajba si tradari, urmasii rasei Anaine, impartiti in clanuri Blood, se razboiesc intre ei cu aceeasi sete neostoita de sange. Armistitiul fragil dintre Adevaratii Blood este pus in pericol cand ostirile Drumului Negru se intorc din surghiunul in care au fost izgonite. Insa, in timp ce vuietul bataliei se inaspreste, un om isi urmeaza calea, la capatul careia o putere cumplita va prinde viata in el - iar mostenirea sa va ramane scrisa in sange. Fragment din cartea "Nasterea iernii: Cartea intai - Lumea fara zei" de Brian Ruckley "Inurian il privi pe tanar un moment, cu tristetea citindu-i-se la colturile gurii. - Mergem la vanatoare in prima zi de iarna? intreba el. Orisian se lumina un pic la aceasta sugestie. - Ar trebui. Mi-au lipsit soimii cat timp am fost la Anduran. Unchiul Croesan prefera vanatoarea prin padure, cu haite de copoi. A trebuit sa merg cu el, dar nu e chiar genul meu de vanatoare. - Un fapt de viata: Contii trebuie sa, faca, mai multa, zarva, pe marginea treburilor lor decat oamenii de rand, indiferent despre ce fel de treburi vorbim. - Ce e planificat pentru sarbatoarea de Nasterea iernii? intreba, Orisian. - O, nu sunt eu persoana potrivita pe care s-o intrebi, spuse Inurian. Stii ca jumatate din ce se intampla aici e un mister pentru mine. - Da" de unde! - Pai, in orice caz, nu am acordat prea mare atentie pregatirilor. Va fi toata lacomia obisnuita, desigur. Am auzit ceva si despre niste animatori. O trupa de acrobati sau asa ceva, venita in oras. Oameni liberi. Orisian ridica sprancenele a surpriza. Oamenii liberi, cei care nu datorau supunere niciunui Blood, nu erau o priveliste necunoscuta in aceste parti, dar cei mai multi dintre ei erau negustori singuratici sau vanatori de pe dealurile si munti din nord. Veneau pe mosiile Lannis-Haig doar pentru a-si prezenta marfa la Glasbridge sau Anduran. El nu-si amintea sa fi auzit ca mai mult de doi sau trei sa calatoreasca impreuna. - Imi imaginez ca voi fi chemat si eu, continua Inurian, din moment ce va fi respectat, probabil, obiceiul acordarii de daruri. - Fara indoiala., spuse Orisian. Nu intelegea prea multe dintre talentele ciudate, chiar imprevizibile, cu care un na"kyrim era inzestrat - Comuna era ceva despre care Inurian nu vorbea - dar stia ca lui Inurian nu-i placea sa si le afiseze ostentativ."
