Poveste de iarna - Mark Helprin

Descriere

Patrundeti in atmosfera saloanelor Belle Epoque, intr-un New York magic, acoperit de zapezi si batut de vanturi cumplite. Intr-o noapte de iarna, Peter Lake, un mecanic orfan, crescut in fabulosul tinut al lacurilor, patrunde in casa magnatului Penn si o descopera pe Beverly, o tanara frumoasa si mistuita de febra, privind stelele pe acoperisul inghetat. Intre cei doi se infiripa o iubire care il va purta pe Peter prin mai multe epoci si spatii in incercarea de a intoarce timpul pentru a o aduce inapoi pe iubita sa. Din calatoria lui se naste una dintre cele mai incantatoare povesti scrise in literatura americana. Autorul creeaza tablouri de o frumusete si de o limpezime care orbesc ochii sufletului. - Publishers Weekly Acest roman impinge limitele literaturii contemporane. Este povestea de iubire a unui autor talentat cu insasi limba engleza. - Newsday Fragment din cartea "Poveste de iarna" de Mark Helprin: "Cu politia si Coditele pe urmele lui, Peter Lake a hotarat sa plece din Manhattan si sa lase cele doua brate ale clestelui sa se inchida. Daca ambele organizatii ajungeau fata in fata in cautarea prazii lor disparute, socul ciocnirii ii putea aduce lui Peter Lake trei sau patru luni de libertate. Insa asta se putea petrece doar daca disparea el. A hotarat sa se alature culegatorilor de scoici din Mlastina Bayonne, stiind ca ei ii vor oferi adapost si un loc pe uscat pentru cal, pentru ca ei il gasisera pe Peter Lake crescusera (o vreme) precum lupii. Ei erau mai feroce decat Coditele, care nu indrazneau nici sa inmoaie o vasla in apa sau sa atinga vreun stalp aflat la kilometri departare de intinsul lor domeniu, de teama ca vor fi decapitati instantaneu. Nimeni nu reusise sa ii disciplineze, pentru ca erau luptatori extraordinari si imposibil de gasit si, in plus, taramul lor era doar pe jumatate real si oricine patrundea in el fara incuviintarea lor putea dispa-rea pe veci in norii invalmasiti care maturau apele ca luciul oglinzii. New Jersey hotarase candva sa ii aduca in fluviul mare al vietii, al legii si al impozitelor. Treizeci de serifi, politia statului si agenti ai Companiei de Securitate Pinkerton disparusera permanent in valurile albe si orbitoare ale norului care gonea. Guvernatorul-locotenent fusese taiat in doua in timp ce dormea in conacul sau de la Princeton. Unul dintre feriboturile Weehawken a fost aruncat in aer, ridicandu-se ca o minge de foc cat o cladire de douazeci de etaje si scotand un bubuit atat de puternic, incat facuse sa se cutremure toate ferestrele pe o raza de optzeci de kilometri. Peter Lake stia ca, desi si-ar putea gasi adapost in mlastina, va fi mereu atras de luminile Manhattanului aflat peste fluviu, indiferent de primejdii."