Mari olteni - Alex Mihai Stoenescu

Descriere

Timp de mai multe secole, activitatea culturala, avand mai intai marele centru la Episcopia Ramnicului, apoi la scolile si societatile din Craiova, a subliniat specificul oltean, nu dupa modelul occidental al pitorescului, ci din dorinta de a arata ca acolo, in Oltenia, exista ceva foarte national. Sinteza ideii a fost gasita de Iorga: "Oltenia, tara intreaga si plina de oameni", iar descrierea ei s-a facut tocmai prin foarte multi oameni. Am ales in aceasta lucrare prezentarea catorva varfuri ale complexului cultural oltean, cei mai multi dintre ei de anvergura internationala si academicieni, pentru a ilustra existenta unui anumit lant cauzal constituit din trei inele: nasterea in spatiul oltean, cresterea in familia olteana si educatia in scolile provinciei. Astfel de personalitati pot fi gasite in oricare alta provincie istorica a Romaniei, in jurul marilor centre de spiritualitate romaneasca de la Scoala Ardeleana sau Scoala Paisiana, la centrul tomitan de la Constanta sau in leaganele nefericite de la Chisinau si Cernauti. Marii olteni sunt de fapt mari romani, niste varfuri iesite dintr-un loc cu traditie. - Autorul  Fragment din carte: "IOAN GHEORGHE BIBICESCU (1849-1924) Omul de la Banca Nationala Pentru romani, Ioan Gheorghe Bibicescu ramane un guvernator bun al Bancii Nationale, eventual pentru calitatea sa de conducator al Bancii Nationale atunci cand Tezaurul Romaniei a fost refigiat in Rusia. Dar importanta operei de circulatie internationala a lui Bibicescu provine din seriozitatea, realismul si acuratetea descrierii evenirnentelor Revolutiei din 1848 din Tara Romaneasca, motiv pentru care a fost consultat si citat de istoricii straini, si din opera sa de pionierat in Demografie, al carei ton a ramas mereu in limitele studiului stiintific si, de aceea, credibil ca izvor pentru istoriografia contemporana. I. Nasterea Cernetul de Mehedinti, satul in care s-a nascut la 8 noiembrie 1849 Ioan Gheorghe Bibicescu, autorul primului studiu demografic de sinteza din Romania, era la jumatatea secolului al XIX-lea un sat inundat primavara de paraiele care se umflau de la deal si surpau casele, inainte sa se scurga in raul Topolnita si apoi in Dunare. Pana la 1842, localitatea servise de capitala a judetului Mehedinti, dupa ce fusese ruinata Cetatea Severinului de atacurile otomane, si unde Tudor Vladimirescu avusese case si moara, ridicata inca de pe vremea cand era doar comandir de panduri, iar mai sus, pe Dealul Curila, o cula inconjurata de vie. Dupa 1833, cand s-au inaugurat lucrarile de constructie ale orasului modern Turnu-Severin, locuitorii Cernetului au inceput sa se mute pe Campul Severinului, in preajma Turnului vechi, iar dupa 1841 satul a fost incorporat ca mahala a noului oras. Nasterea lui Ioan Gheorghe Bibicescu - plasata in unele texte biografice in anul 1848 - trebuie sa fi avut loc in sat, iar botezul sa se fi facut la biserica Sfanta Treime de catre preotul Gheorghe Slatineanu, numit si popa Ghita, revenit in urma cu cinci ani din pribegie. Parintii lui erau de tineri mosneni olteni. Tatal Gheorghe Bibicu (bibic = persoana draga, iubita, din lat. biba) era proprietar de pamant in comuna-sat Colibasi de Mehedinti, asezata intr-o zona de dealuri impadurite si vii taiate de drumul spre Targu Jiu si aflata la aproximativ 14 km de Turnu Severin. Mama Ioana Mazilu, fiica unui Ionascu coborator dintr-un vatasel sau boiernas de tara, era din comuna Baltanele din plasa Motrului de Mehedinti, cu sapte mahalale corespunzatoare a sapte proprietati mosnenesti (...)"