Semne de carte (poezii)- Cristian Muntean

Descriere

Citeste si interviul acordat blogului Libris: http://blog.libris.ro/2017/05/09/cristian-muntenu/ Intr-una din paginile anterioare dedicate liricii lui Cristian Muntean afirmam ca poetul foloseste, in buna parte a creatiei sale, scriitura aforistica, seaca, mergand la esente si cultivand o inocenta primara a Cuvantului. Aceasta poate fi socotita si principala caracteristica a poeziilor ce alcatuiesc volumul de fata, pe care indraznesc sa-l consider cel mai bun al sau de pana acum, si un castig cert pentru lirica noastra actuala. Scriitura de tip aforistic naste, indeosebi, o Asceza a Cuvantului. La modul concret, ea se manifesta printr-o mare economie de limbaj, sugerand insa o pluralitate de sensuri. Iar textul este, firesc, condensat la maxim. Multe poezii, din volumele sale anterioare si mai ales din acest volum, au dimensiunile unor haiku-uri, devenind adevarate sinteze ale vocii lirice: „Arbori nemiscati. Imensa frunzaraie a simturilor noastre. Orase in miscare.”.Ideea poetica se esentializeaza, se sublimeaza, provocand eflorescenta sa se retraga in nucleul germinal, solicitand astfel lectorul la descifrarea simbolurilor. Caci Cristian Muntean scrie poezie pentru cititori negrabiti. Un poem, „Cantec de leagan Zbor de sageti... Nastere in sus. Amintire”, poate fi un exemplu de eliminare, de catre poet, a surplusului in-fertil de cuvinte din text, pana cand acesta capata expresia ultima. Fragment din cartea: Semne de carte - Cristian Muntean Am luat-o pe Alexandra la pas masurand strazile si cuvintele care ne tineau impreuna chiar daca nu aveau nimic filozofal. Ne dadea tarcoale viata mirandu-se de bucurie. Parinti si copii.   Am fata de moarte un sentiment de vinovatie pentru ca ma simt dator sa-i explic mereu prezenta. Sunt din ce in ce mai multi cei care imi cer socoteala. De fapt ei au uitat ca nu exista moarte fara inviere. Inger cazut.   Trupuri virgine razvratesc in amintiri amortiri singuratice. Matase.   Unui poet ii spui simplu pe nume pentru ca el este aproapele dupa care tanjeai sa-ti fie frate, sora, parinte... sau poate mult mai mult, sa-ti imbratiseze