Opere XII. Henric al V-lea. Henric al VIII-lea. Sir Thomas More

Descriere

     Noile traduceri din seria de Opere shakespeariene propun unele distantari interpretative fata de solutiile precursorilor (dictate de evolutia criticii interpretative anglo-saxone si de perfectionarea instrumentelor lor de lucru), dar si conservarea formelor specifice teatrului elisabetan (versul alb, pentametrul iambie si cupletul rimat altemate cu proza) si a functiei comunicative a dialogului teatru, incercare de unificare a notiunilor aparent ireconciliabile de „traducere filologica" si ,traducere pentru scena". Este o serie de autor suta la suta necenzurata din punct de vedere politic, social  si religios, si nebowdlerizata (adica necenzurata in latura obscen-argotica a insotita de un bogat aparat critic (cu studiu introductiv, note, prefete si postfete) realizat de o prestigioasa echipa de universitari de larga recunoastere internationala in domeniul studiilor -11akespeariene.     Primul volum reuneste Sonetele — in traducerea inspirata a Violetei Popa, un pas inainte in fidelitatea fata de original si in modernizarea discursului poetic, dar si in conservarea ambiguitatii liricii shakespeariene, care a iscat atatea controverse peste secole — si, nu intamplator, comedia Furtuna, piesa care la 1623 era asezata in fruntea integralei / deschidea integrala Shakespeare publicata intr-o prima editie in-folio. Fragment: " Na, ca m-aud strigoii, Dar tot il blestem. Ma ciupesc, ma sperie Facand pe-aricii si ma-arunca-n glod, Ma-nvart prin bezna ca o flacaruie De cate ori vrea el; si ii asmute "Mpotriva mea la orice fleac — ba sunt Maimute strambacioase, care musca, Ba sunt arici, fac tumbe si ma-nteapa-n Picioarele desculte; ba-s naparci Cu limba despicata — fojgaie Si suiera de, zau, ma baga-n boala. (Intra Trinculo.) Poftim! Iar vine-un duh sa ma cazneasca, Ca car prea-ncet aceste lemne. Ce-ar fi Sa ma pitesc, ca poate nu ma vede. (Se intinde pe jos si se acopera cu pelerina). TRINCULO: Nasol de tot: nu tu o tufa, nu tu un boschet, sa te feresti de vremea rea, si uite ca iar se pune de-o furtuna. O aud ce frumos le mai zice. Norul ala negru, ala baban de tot, arata ca o butelca naspa, care-o sa-si verse toata udeala. Daca mai tuna o data ca mai devreme, zau, nu stiu unde sa ma ascund, ca parca-l si vad turnandu-mi cu galeata-n cap. Hopa! Ce-avem aici? Sa fie om sau peste? E viu sau mort? E peste — pute-a peste; da" pute-a peste imputit, stricat; nu a scrumbie sarata. Ce peste curios! ( Furtuna)"