Infractiuni de criminalitate economica prevazute in noul Cod penal. Teorie. Practica judiciara. Analiza comparativa (Mirel Dumitru)

Descriere

     Avand in vedere numarul mare de infractiuni de natura economico-financiara cu care sunt confruntate organele judiciare, prezentul demers aduce in atentia celor interesati o analiza sintetica a acestor tipuri de fapte incriminate in Partea speciala a noului Cod penal. La fiecare infractiune in parte sunt analizate obiectul si subiectii, latura obiectiva si cea subiectiva, formele si modalitatile de realizare, aspectele procedurale, toate acestea fiind completate cu numeroase aspecte de practica judiciara integrate in cuprinsul comentariilor sau prezentate grupat la finalul analizei fiecarei fapte in parte.     Puncte forte   • lucrare realizata integral in baza prevederilor noilor Coduri penale   • au fost avute in vedere ultimele decizii ale instantei de contencios constitutional   • instrument de lucru pentru organele judiciare sau avocatii care activeaza in domeniul penal   • abordare pluridisciplinara prin antamarea unor problematici de drept procedural si civil substantial, precum si de procedura civila incidente pe plan procesual penal;   • utilizarea unui material legislativ actualizat prin prisma modificarilor recente aduse de O.U.G. nr. 18/2016 si a solutiilor jurisprudentiale obligatorii ale Curtii Constitutionale si inaltei Curti de Casatie si Justitie;   • index alfabetic     Mirel DUMITRU este sef birou la Serviciul de investigare a fraudelor din cadrul Inspectoratul Judetean de Politie Mehedinti, avand o bogata experienta ca ofiter de cercetare penala.     Fragment din volum:       “Capitolul al II-Iea Infractiuni de serviciu      Sectiunea 1. Consideratii generale      §1. Explicatii preliminare      Infractiunile de serviciu sunt prevazute in Capitolul II al Titlului V din Partea speciala a Codului penal — „Infractiuni de coruptie si de serviciu". Ceea ce caracterizeaza in principal grupul infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul este valoarea sociala aparata, si anume bunul mers al activitatii institutiilor si organizatiilor publice, regiilor autonome sau oricaror alte persoane juridice cu capital integral ori majoritar de stat sau declarate ca fiind de utilitate publica si, implicit, apararea intereselor legale ale persoanelor particulare.     Institutiile publice sau private sunt egal interesate sa fie asigurata indeplinirea regulata a indatoririlor de serviciu, ca exercitiul functiunilor sa fie asigurat impotriva coruptibilitatii unor functionari sau altor salariati, precum si impotriva tendintei de a obtine castiguri ilicite.     Legea penala protejeaza activitatea organizatiilor publice si private contra abuzurilor si neglijentelor functionarilor sau ale altor salariati, savarsite fie in raporturile interne, adica in prejudiciul imediat al unitatilor unde sunt angajati, fie in raporturile externe, adica in prejudiciul imediat al unor persoane particulare (dar se poate si in prejudiciul unei unitati, alta decat aceea unde se presteaza serviciul de catre functionar sau alt salariat).      Noul Cod penal a extins sfera infractiunilor de serviciu fie prin aducerea in aceasta grupa a unor infractiuni din alta subdiviziuni ale Codului penal, cum sunt: delapidarea (din grupa infractiunilor contra patrimoniului), violarea secretului corespondentei (din grupa infractiunilor contra intereselor persoanei) si detumarea de fonduri (din grupul infractiunilor la regimul stabilit. pentru anumite activitati economice), fie prin incriminarea unor noi fapte de serviciu (uzurparea de functii, folosirea abuziva a functiei in scop sexual, divulgarea informatiilor secrete de stat, divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice si obtinerea ilegala de fonduri)."