Un duce de neuitat - Kelly Bowen
Descriere
Elise DeVries nu este deloc ceea ce pare. Noaptea, actrita ii captiveaza pe amatorii de teatru din Londra cu abilitatea de a intra perfect in pielea personajelor pe care le interpreteaza. Ziua, isi foloseste aptitudinile de deghizare in serviciul unei agentii de elita, cunoscuta pentru modul discret in care se ocupa de scandaluri care ar putea compromite reputatii. Cand Elise primeste sarcina de a-l gasi pe ducele de Ashland, descopera ca a nimerit in mijlocul unei drame cat se poate de reale. Noah Ellery traieste departe de stralucirea inaltei societati londoneze si duce o viata simpla la tara. Si se pare ca s-a descurcat foarte bine cand a fost vorba sa evite orice complicatii sau implicari sentimentale – asta pana cand o intalneste pe Elise si isi da seama ca este cea mai frumoasa femeie pe care a vazut-o vreodata. Insa, cand tanara isi marturiseste adevarata identitate si sentimentele pe care le nutreste pentru el, ducele trebuie sa infrunte trecutul pe care l-a lasat in urma... daca vrea s-o pastreze pe femeia care i-a furat inima pentru totdeauna. Fragment din volum: “„Sunt in aceeasi tabara cu tine, nu in cea inamica." In sufletul sau se purta o batalie, o adevarata infruntare decisiva cu partea din el in care precautia si resentimentele se implantasera adanc. Aceasta il ajutase sa se tina la distanta si la adapost de trecutul sau ani de-a randul, lucru care il ajutase sa supravietuiasca de unul singur. Acum insa, Noah se intreba daca isi mai dorea sa se tina la distanta, la adapost. Asta pentru ca, de cealalta parte, inima si constiinta ii erau influentate de admiratie si speranta. Pentru ca, atunci cand Elise DeVries intrase in viata lui, calare pe calul ei frumos, adusese cu ea ideea ca, de fapt, nu era singur. Si afirmarea insistenta ca, daca facea aceasta alegere, putea fi tot ceea ce Elise parea sa creada ca avea potentialul de a fi. Femeia aceasta credea in el. Chiar si daca ii stia toate tainele, tot credea in el. Mai mult decat crezuse el insusi vreodata. Iar faptul ca era constient de asta facea sa ii fie greu sa se concentreze asupra oricarui alt lucru de pe lume decat asupra acestei femei frumoase, care tinea in continuare in maini o pusca Baker. Nu-si putea desprinde ochii de la ea. Refuza sa ia in seama grupurile de oameni care murmurau si aratau catre tinte. Refuza sa o ia in seama pe domnisoara Silver, care primea felicitarile tatal ei, langa marginea campului. Refuza sa ia in seama persoanele ca ramasesera in apropiere, fixand-o pe Elise cu priviri curioase. Se duse direct langa ea si se opri, avand pur si simplu nevoie sa fie alaturi de ea. Elise ii adresa un zambet scurt, dupa care se apleca pentru a cerceta cremenea de la pusca. - Unde e Sarah? - E cu John, rosti Noah, incercand din rasputeri sa arboreze un aer politicos pentru a rezista impulsului coplesitor de a o saruta si, astfel, sa mentina aceasta senzatie imbatatoare de complicitate pentru inca alte cateva momente.”