Ghidul de programare neurolingvistica (Robert B Dilts)

Descriere

NLP este produsul neasteptat al colaborarii dintre John Grinder (lingvist) si Richard Bandler (matematician si student in terapia gestalt), care in jurul anului 1976 si-au propus sa formalizeze tiparele comunicarii eficiente (terapeutice, de vanzari, etc.). La inceput ei si-au indreptat atentia asupra studierii amanuntite a magicienilor terapeuti a vremii, cum au fost Fritz Perls (terapia gestalt), Virginia Satir (terapia familiei) si Milton Erickson (hipnoterapie). Cand li s-au alaturat Robert Dilts (autorul lucrarilor Strategii de geniu si Schimbarea sistemului de crezuri) si Judith DeLozier (studenta a lui Milton Erikson si ulterior trainer in programarea neurolingvistica), NLP s-a conturat ca domeniu mai mult decat s-ar fi asteptat oricare dintre noi. Richard Bandler si John Grinder au scris impreuna de asemenea cartea Structura Magicului. Cheia reprogramarii mentale si a transformarii de viata Focalizarea pe cauzele posibile ale unei probleme conduce spre gasirea mai multor „de ce-uri” pentru care un lucru este defectuos. Logica tinde sa ne invete ca atunci cand stim cauza problemei avem in mod implicit si rezolvarea ei. Dar practica ne demonstreaza contrariul. NLP (Programarea neurolingvistica) si-a propus un scop diferit – sa descopere structura excelentei umane. Mai precis, si-a propus sa gaseasca oameni care au reusit acolo unde multi altii au esuat si sa extraga strategiile si tipurile de comportament aducatoare de succes. Ce au facut diferit persoanele care s-au vindecat de boli „incurabile”? Ce anume gandesc sportivii de performanta? Ce vad si ce simt presedintii de tari? Ce au facut cuplurile care au reusit sa se rearmonizeze cand credeau ca singura solutie ramasa era divortul? Cum actioneaza oamenii care fac imposibilul sa devina posibil? Iata intrebari la care NLP a gasit raspunsuri concrete si se pare, si cele mai eficiente. Aceasta este Programarea neurolingivistica – o descriere a modului in care ceva functioneaza, un model al succesului care poate fi aplicat de catre oricine doreste, fie pentru a face ca ceva care nu functioneaza sa functioneze, fie pentru imbunatatirea oricarui tip de comportament in vederea cresterii performantelor. Atitudinea care sta la baza acestui model este ca orice fragment al experientei noastre poate fi inteles si, in cele din urma, controlat daca ne preocupam sa studiem procesele care stau la baza respectivei experiente. CUPRINS: PREFATA I. INTRODUCERE 1. Modelarea 25 1.1 Harta nu este teritoriul 26 1.2 Un nou model 27 1.3 Structura modelelor 28 1.4 Modele stiintifice occidentale 31 1.5 Extinderea modelului stiintific modern 35 1.6 Eleganta in modelare 39 1.7 Sistemele de reprezentare: elemente de baza ale comportamentului 41 1.8 Sinestezia 49 Note la introducere II. STRATEGIILE 2. Modele T.O.T.E. si strategii 53 2.1 Modele T.O.T.E. incorporate 57 2.2 Perfectionarea modelului T.O.T.E. cu ajutorul sistemelor de reprezentare 59 2.3 Aplicarea analizei reprezentationale a modelelor T.O.T.E 62 2.3.1 Acordarea sistemelor de reprezentare la o anumita sarcina 63 2.4 Modificarea notatiei T.O.T.E. pentru strategii 67 2.5 Implicatiile strategiilor 70 2.6 Mecanica strategiilor 75 2.7 Definirea strategiei 79 8 • Ghidul de programare neurolingvistica 2.8 Strategiile si „constientul" 2.9 Descifrarea strategiilor inconstiente 2.10 Puterea formala a strategiilor Note la capitolul II III. ELICITAREA STRATEGIILOR 3. Procesul de elicitare 3.1 Elicitarea strategiei 3.2 Descompunerea strategiei 3.2.1 Descompunerea cu ajutorul predicatelor 3.2.2 Extinderea notatiei prin cvadrupla - Partea 1 3.2.3 Descompunerea strategiilor cu ajutorul semnalelor de accesare 3.2.3.1 Miscarile oculare ca semnale de accesare 3.2.3.2 Semnalele de accesare gestuale 119 3.2.3.3 Modificari ale respiratiei 120 3.2.3.4 Schimbari de postura si de tonus ... 120 3.2.3.5 Schimbari de ton si de tempo 121 3.2.4 Utilizarea procedurilor de elicitare 122 3.2.4.1 Extinderea notatiei prin cvadrupla - Partea a II-a 125 3.2.4.2 Aplicarea noilor modificatori 128 Note la capitolul III 138 IV. UTILIZAREA 4. Utilizarea 144 4.1 Forma versus continut 145 4.2 Acordarea strategiilor 146 4.2.1 Identificarea si utilizarea punctelor de decizie 4.2.2 Stabilirea raportului 156 4.2.3 Flexibilitatea in acordarea strategiilor 158 4.3 Ancorarea - accesarea si reaccesarea reprezentarilor 4.3.1 Cum functioneaza ancorarea? 163 4.3.2. Ancorarea si utilizarea 193 4.3.3 Ancorarea si acordarea inaparente 195 4.3.4 Variatia necesara 198 4.4 Idei si exemple: domenii de aplicare in utilizarea strategiilor 4.4.1 Educatie 199 4.4.1.1 Ancorarea si consolidarea in educatie 4.4.1.2 Strategii de polaritate si strategii de motivare negativa in invatare 4.4.1.3 Feedbackul 206 4.4.2 Dezvoltarea afacerilor si organizatiilor 209 4.4.2.1 NLP in domeniul vanzarilor 212 4.4.2.2 Implicatiile NLP in publicitate 219 4.4.2.3 Recrutarea si selectarea 221 4.4.3 NLP in medicina si sanatate 223 4.4.3.1 Consimtamantul avizat si interactiunea cu pacientul 4.4.4 NLP in Drept 227 4.4.5 Implicatiile NLP in psihoterapie 232 Note la capitolul IV.... 245 V. PROIECTAREA 5. Proiectarea 248 5.1 Simplificarea 249 5.2 Reproiectarea strategiilor si rezultatelor neadecvate 5.2.1 Proiectarea indicatorilor de context si a punctelor de decizie 253 5.3 Proiectarea artificiala 256 5.3.1 Conditii de formulare corespunzatoare in proiectarea artificiala 5.3.1.1 Urmarea rezultatului 268 5.3.1.2 Reguli de baza in proiectare 268 5.3.1.3 Metarezultate 269 5.3.2 Aplicarea proiectarii artificiale la grupuri.....270 Note la capitolul V VI. INSTALAREA 6. Conditii de formulare corespunzatoare in instalare....283 6.1 Instalarea prin ancorare 284 6.1.1 Ancorarea intregii succesiuni a unei strategii 285 6.1.2 Ancorarea unor etape individuale, fara legatura intre ele 6.2 Instalarea prin repetare 293 6.2.1 Repetarea etapelor din cadrul strategiei 293 6.2.2 Repetarea semnalelor de accesare 297 6.2.3 Repetarea tiparelor sinestezice 298 6.3 intreruperea strategiilor 300 6.3.1 intreruperea prin suprasolicitare 300 6.3.2 intreruperea prin diversiune 302 6.3.3 intreruperea prin „centrifugarea" unei strategii 303 6.4 Fenomene de interferenta 305 6.4.1 Reincadrarea 308 6.4.1.1 Modelul T.O.T.E. pentru reincadrare 309 6.4.1.2 Transcrierea unei reincadrari 314 6.5 Instalarea si interferentele in cazul grupurilor si organizatiilor 336 6.5.1 Interferentele 342 6.5.1.1 Arbitrarea si negocierea 343 VII. CONCLUZIE BIBLIOGRAFIE RECOMANDATA 351