Scrieri alese - George Toparceanu

Descriere

Despre Toparceanu s-au spus aproape toate lucrurile esentiale, inclusiv acela ca autorul "Parodiilor originale" este unul dintre cei mai moderni poeti ai vremii sale. Este interesant ca E. Lovinescu, in general foarte atent la tot ceea ce este modern, remarca trasatura cea mai importanta a lui Toparceanu : "nu putem decat recunoaste in dl. G. Toparceanu pe cel mai autentic reprezentant al mostenirii directe a lui A. Mirea.."Acelasi critic observa, "ca nota diferentiala', ca in "Balade vesele si triste" lirismul sau numai epicul , in doze dealtfel mici, se infiltreza cu umor. Ceea ce e esential la scriitor este inteligenta artistica vizibila in adaptarea formei la continut, in cautarea efectului, in preciziunea conturului? ' Facand aceste judicioase observatii, Lovinescu ridica si cele maui serioase obiectii : "Balada popii din Rudeni" sau "Balada mortii", de pilda, par taiate cu dexteritatea unei maini de mester intr-un material din care numai emotia si misterul lipsesc. 'Adica esentialul. Cu alte cuvinte, Toparceanu este un mestesugar desavarsit, un virtuoz, in ceea ce priveste forma, dar e lipsit de harul marii poezii. Si rezervele lui Lovinescu merg mai departe, pe aceeasi linie : ,,Cu o viziune atat de ascutita si atat de materiala, dl. Toparceanu a fixat peisagii?cu amanunte prinse atat de sigur si, pentru a vorbi tehnic, cu atata acurateta - incat natura pare pusa sub sticla intr-o rama, peste care nimic nu trece ; si tocmai acest aer de " perfectie " de " finit " stanjeneste impresia poetica. '(E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, vol. II, Ed. Minerva, Bucuresti, 1981, pag.185) G. Ibraileanu arata si el ca Toparceanu este ,,un poet de factura speciala'. Si mai departe : ,,inspiratia sa poetica ne da o impresie neobisnuita de luciditate, daca nu cumva luciditatea aceasta nu se datoreste controlului pe care il exercita inteligenta asupra inspiratiei. A releva rolul prea excesiv al inteligentei in creatia lirica nu credem ca este un elogiu de invidiat, adus unui poet liric. '(G. Ibraileanu, G.Toparceanu, in vol. Note si impresii , Ed. Viata Romaneasca, Iasi, 1920, pag. 206-2o7 ) Adept al inspiratiei spontane, Criticul "Vietii Romanesti' pare speriat de inteligenta lui Toparceanu.