Biserica Sf. Nicolae din Hunedoara

Biserica Sf. Nicolae din Hunedoara

An publicare
2020
Nr. Pagini
204
ISBN
9786060292357

Descriere

Biserica Sf. Nicolae din Hunedoara ca mostenire a regalitatii sarbe si corvine

Comitatul Hunedoarei, loc de intalnire intre traditii diverse: ortodoxia sarba, sionismul cruciat, spiritul nobiliar maghiar, ne ofera ca marturie exemplara a unei societati infloritoare, dinamica in slujirea sa crestina, biserica Sfantul Nicolae  de la Hunedoara, regalitate sfanta in Evanghelie.   Autorul este licentiat in Istorie la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi (promotia 2011), absolvent al Masterului Patrimoniu si turism cultural la aceeasi universitate (2013), si a sustinut teza de doctorat in Istorie, la Universitatea din Bucuresti (dec. 2016). Are publicata cartea Despotatul Sarb de Srem, conexiuni genealogice si influente sarbesti in spatiul romanesc intre secolele XIV-XVI (2017), la editura Lux Libris din Brasov si cartea Europe: Serbian Despotate of Srem and the Romanian Area Between the 14th and the 16th Centuries, la editura Derc Publishing House din SUA, postata pe Amazon (2018). A publicat peste 22 de articole in: reviste din Romania (Tabor, Studium) si din strainatate (European Scientific Journal, Balcanica Posnaniensia, Novi Glasnik); in proceeding-uri ale conferintelor internationale (SGEM 2015, 2016, 2017, ISF 2015, ICSSS 2015) si in volume colective (Cultura, istorie si societate; Cultura brancoveneasca in contextul culturii europene; Catedrala Mitropolitana din Targoviste – Simbol al efervescentei misionare, spirituale si culturale muntene – 500 de ani de la inceputul ridicarii ei). I-au fost acceptate mai multe comunicari la sesiuni stiintifice nationale (Sfinti, Eroi si Martiri, Sambata de Sus, 2015, 2016) si la 23rd International Congress of BYZANTINE STUDIES, Belgrade, 2016. Are mai multe postari pe site-uri nationale si in strainatate (Serbia). Este citat in lucrari publicate in tara si in strainatate si pe Wikipedia. Este preocupat de istoria medievala a zonei balcanice pentru evidentierea conexiunilor genealogice, a influentelor religioase, a ideologiei de putere si geopolitica zonei in general, inclusiv geneza statelor medievale romanesti si evolutia acestora. In prezent este directorul executiv al Centrului de Studii de Teologie si Istorie din cadrul Schitului Sf. Efrem cel Nou, din comuna Cristian, judetul Brasov.
 
Fragment din cartea "Biserica Sf. Nicolae din Hunedoara" de Stefan Staretu:

"Biserica Sf. Nicolae din Hunedoara are un rol foarte important in intelegerea ortodoxiei corvinilor. In naosul bisericii, intr-o fresca clar databila din sec. XV, sunt reprezentati Sf. Sava Sarbul si Sf. Simeon Sarbul. Aceasta forma de reprezentare se leaga de cultul Sf. Sarbi in perioada Brankovicilor. Aceasta biserica zidita probabil de tatal lui Iancu ori de Iancu pe mosia sa, trebuie legata de platoul pe care se afla constructia, care trebuie sa fi gazduit si constructia-conac aferenta castelului de la Hunedoara, dezvoltat ulterior de Matia Corvin. Un model similar intalnim la Rau de Mori, domeniul pe care Candea de Nucsoara l-a primit ca donatie. Aici, biserica Rau de Mori este situata alaturi de conacul databil in sec. XV pe un platou la poalele muntelui, iar pe munte se afla Cetatea Colti. Prezenta pe domeniul cnezilor Voica-Hunyadi, asa cum s-a stabilit ca se numea familia a unei mari biserici cneziale in care sunt reprezentati Sfintii Sarbi este importanta, in primul rand pentru a intelege legatura bisericeasca si genealogica a familiei si a intregii zone cu Serbia, si in al doilea rand de a vedea forme de veche reprezentare ideologica a puterii la cnezii si elitele ortodoxe din spatiul Carpato-Danubiano-Pontic. Exista teoria conform careia biserica a fost zidita de o garnizoana sarba a castelului. Acest lucru este exclus, mai intai pentru ca acel teren nu era decat legat de domeniul personal al lui Hunyadi, apoi ca garnizoanele nu aveau niciodata o biserica separata de a seniorului, si apoi pentru ca exista o biserica zidita de barcagii regali ai regelui Matia Corvin pe Ratzmark, dar care nu avea o arhitectura similara, si nu a fost pictata in interior decat in sec. XVIII. Soldatii unguri ai lui Matia Corvin aveau mai multe biserici in Ungaria, dintre care se pot enumera cele de la Ratzkeve, Buda, dar nici una nu a fost pictata. Din biserica zidita de Stefan Lazarevici la Pesta ramane o cristelnita medievala si se pare fragmentul de absida a altarului de la actuala biserica Sf. Gheorghe din Budapesta. Astfel, putem spune fara discutie ca biserica de la Hunedoara este zidita, cel mai probabil, de Iancu de Hunedoara. Mentionarea unui Ianas, Statie (Matie oare), si Vasile (Ladislau, fiul lui Iancu) ori Nicolae (patron al bisericii), in pisanie ceea ce corespunde si cu configuratia tabloului votiv, trimite catre aceste realitati."

Pe aceeași temă

Stefan Staretu