Brancusi

Descriere

Studiul-eseu Brancusi urmareste nasterea si evolutia operei brancusiene intr-un dublu context: pe de o parte, in mediul de formare din Romania, din care sculptura a lipsit cu totul pana in a doua jumatate a sec. XIX si, pe de alta parte, in mediul parizian, in cea mai spectaculoasa perioada a modernismului European. Cartea analizeaza trecerea lui Brancusi de la sculptura canonica, de tip european, in care figurativul are o pondere majora, culminand cu momentul exceptional pe care il reprezinta Rodin, la sculptura nonfigurativa, esentializata si spiritualizata, in care se regasesc atitudinea si filosofia specifice Rasaritului. In acest sens, concluzia cercetarii este aceea ca opera brancusiana marcheaza o ruptura fara precedent in intreaga istorie a sculpturii europene, si nu numai, deplasand interesul de pe aspectul ei material, de pe perceptia ei explicita ca masa, pe energia launtrica, pe imaterialitatea si pe spiritualitatea ei implicita. Revolutia radicala pe care o reprezinta opera lui Brancusi este tocmai mutatia pe care ea o propune prin reevaluarea perspectivei rasaritene, nonfigurative si nondiscursive. Pe pagina de titlu a fiecarui capitol sunt marcati grafic, de catre Dalina Badescu, pasii de la materie la energie, de la intuneric la lumina, pe care ii face Brancusi in fiecare etapa a operei sale.
  Cartea are si un rezumat in limba engleza, in traducerea lui Florin Sicoie.     CUPRINS:   Sub semnul lui Neptun, in zodia Pestilor... (in loc de prolog)   I. Sculptura romaneasca sau istoria unei absente II. Lectia de anatomie si cursul scurt de istorie a sculpturii III. De la Rasarit la Apus si retur IV. In cautarea luminii: de la lumina mediteraneana la focul haric V. Masa si gravitatia sau despre limitele lui Newton VI. Visul lui Einstein sau de la materie la energie VII. Pestele si Pasarea sau despre alunecare si zbor VIII. O paranteza (I): artizanat, eresuri si infrastructura mitologica IX. Proiectul, privirea si sculptura interioara X. Energia electromagnetica si forma imateriala XI. O paranteza (II): Ansamblul de la Targu Jiu sau de la morfologie la sintaxa XII. Proiectul nematerializat sau despre posibil ca forma finita