Arme, virusuri și oţel. Soarta societăților umane

Descriere

Arme, virusuri si otel. Soarta societatilor umane  Arme, virusuri si otel culege cele mai putin vizibile parti ale istoriei umanitatii, expunandu-le cititorului care are curiozitatea de a raspunde la intrebari la care istoria traditionala nu ofera decat rareori si doar intamplator raspunsuri: De ce au ajuns europenii in America, nu amerindienii in Europa? Cum au ajuns oamenii in locuri izolate – ca Insula Pastelui sau Papua Noua Guinee – si cum si-au dezvoltat acolo civilizatii care ne apar astazi primitive si magnifice in acelasi timp? Cum au reusit agricultorii sa inlocuiasca vanatori-culegatorii, si de ce nu s-a intamplat acest lucru peste tot si in acelasi timp? Cum se face ca scrisul a constituit una dintre cele mai puternice arme ale civilizatiilor care s-au impus asupra celorlalte?    Jared Diamond ofera cateva raspunsuri foarte convingatoare la toate aceste intrebari, introducandu-l pe cititor intr-o lume fascinanta, in care virusurile, armele si otelul au constituit actorii principali in marirea si decaderea popoarelor lumii.   Jared Diamond pune magistral laolalta descoperiri recente din domenii de studiu atat de deosebite precum arheologia si epidemiologia, pe care le foloseste pentru a lamuri de ce si in ce fel societatile umane de pe diferite continente au urmat cai de evolutie atat de divergente pe parcursul ultimilor 13000 de ani. - Bruce D. Smith, director al programului de arheo-biologie, Smithsonian Institute Fragment din cartea "Arme, virusuri si otel" de Jared Diamond: "Mult mai tarziu, dupa inventarea seii si a scarilor, caii le-au permis hunilor si unor valuri succesive de popoare migratoare din. stepele Asiei sa terorizeze imperiul roman si statele care i-au succedat, culminand cu marea cucerire mongola a Asiei si Rusiei din secolele XIII si XIV d.Hr. Numai introducerea camioanelor si tancurilor in timpul primul razboi mondial va face ca in cele din urma calul sa fie inlocuit ca principal vehicul de asalt si mijloc de transport rapid pe timp de razboi. Camilele araba si bactriana au jucat si ele un rol militar similar in regiunile in care au fost domesticite. In toate aceste exemple, popoarele care au dispus de cai domesticiti (sau camile domesticite) sau de mijloace imbunatatite de a se servi de aceste animale s-au bucurat de un enorm avantaj militar in fata celor care nu cunosteau calul sau camila. La fel de importante in razboaiele de cucerire au fost virusurile, care au evoluat in societatile umane odata cu animalele domestice. Bolile infectioase ca varsatul de vant, pojarul sau gripa au aparut din cauza unor virusuri umane specializate, derivate prin mutatii genetice din virusuri similare ale animalelor infectate (Capitolul 11). Fiintele umane care au domesticit animalele au fost primele victime ale noilor virusuri, insa acesti indivizi au manifestat ulterior o rezistenta sporita la noile boli. Cand indivizii partial imuni au venit in contact cu cei care nu fusesera anterior expusi acestor virusuri, au izbucnit epidemii, in urma carora 99% din populatia neimunizata a pierit. Astfel, virusurile dobandite de la animalele domestice au jucat un rol decisiv in cuceririle repurtate de europeni asupra amerindienilor, aborigenilor australieni, sud-africanilor si insularilor din Pacific."