1001 de nopți (Vol.I) Basme arabe (adaptare)

1001 de nopți (Vol.I) Basme arabe (adaptare)

Descriere

1001 de nopti - Volumul I. Basme arabe istorisite de Eusebiu Camilar si ilustratii de Ana Alfianu De o frumusete aparte, aceasta prima adaptare romaneasca pentru copii a celor 1001 de nopti a vazut lumina tiparului la mijlocul secolului trecut si a aprins imaginatia a generatii de tineri cititori.   Povestile depanate de iscusita Seherazada de-a lungul a o mie si una de nopti spre desfatarea sotului sau, preaputernicul Riar Sah, sunt pesemne cele mai cunoscute din toata literatura lumii. De la peripetiile lui Aladin, stapanul lampii fermecate, la epopeea lui Sindbad marinarul si de la nazdravaniile lui Ali Baba si ale celor patruzeci de hoti la ispravile lui Harun al-Rasid, califul-califilor, basmele arabe zugravesc lumi fara seaman, neintrecute in frumusete si farmec. Fragment din volumul 1 din "1001 de nopti": "Dreptule, neasemuitule in tot Rasaritul, vestitule Harun al-Rasid-calif! Mare vizir Giafar si tu, Mesrur-hadamb! Voi trei preacinstiti dervisi si tu, preafericit hamal, ajuns in seraiurile califilor, ascultand nemaipomenitele istorii din slavita gura a sultanilor! Fara de seaman este frumusetea cerului si fericit este colbul pamantului, de cand s-au tiparit in ei pasii umbrei lui Allah, Mahomed-proroc! Fericit esti tu, glas al meu, cand povestesti! Fericiti ochii mei cand oglindesc in ei minunatiile lumii! Fericita inima mea si suspinul meu, ascultand alautele! Fericit rasufletul meu si plansul meu, aici, sub cortul albastru al cerurilor, in singuratatea lumii! N-am cuvinte sa-mi spun si dar sa-mi impodobesc istoria, pentru ca prea cumplita si prea infricosata este! Aflati: cele doua catele sunt surorile mele mai mari! Murind tatal nostru, care era negutator vestit pana dincolo de Ind, si pana la Samarkand, pana la Ceylonul din negura, si pana la negrele mari europenesti, oriunde sunt ostrovuri; murind tatal nostru, ne-a lasat prin asezamantul diatei dinari cinci mii. La un an dupa moartea tatei, surorile mele s-au maritat, dar barbatii lor le-au dus in adanci strainatati, langa Streasina Lumii, si le-au parasit. Peste un an mi s-au intors cele doua surori, galbene la fata, imbracate in strai rupt si aspru, capatat de pomana, prin straini. Ca doua cersetoare aratau cand mi-au batut in usa. - Lauda si slava! Marire si cantare lui Allah! Bucura-te, inima mea! Impaienjeniti-va in lacrimile bucuriei, ochii mei! Fii fericit, prag al casei! Tu, usa, fereste-te, cu sfiala intr-o latura, caci iata, mi s-au intors surorile! Astfel am strigat, vazandu-le. Le-am dat vesmantul meu si incaltarile mele, camara mea le-am dat-o, spunandu-le: - Cat de fericita sunt! Eu alta bucurie nu am decat pe voi! Astfel, traind laolalta, s-a scurs un an. Insa ele si-au cautat iarasi barbati si i-au gasit Eu le-am spus: - Paziti-va, ca prefacuti si rai sunt unii! Si au clatinat ele din tampla: - Esti tanara inca si nu stii! - Dar n-ati patit-o oare cu barbatii dintai? - Esti tanara si proasta...mi-au raspuns ele. Gasindu-si barbati, acestia au facut ca si cei dintai, in strainatate neagra le-au dus si abia au scapat de nu le-au vandut la un targ de robi!"

Pe aceeași temă