Trecut și viitor. Pagini autobiografice

Descriere

In Trecut si viitor, Istrati - a carui identitate profunda este, ne sugereaza la fiecare pas, aceea de scriitor, a unui scriitor care se inventeaza, odata cu personajele sale, pe sine - se autoportretizeaza prezentandu-si, de fapt, opera: pe aceea pe care a scris-o deja si pe aceea pe care ar vrea sa o scrie, face un bilant provizoriu si schiteaza planuri de viitor. Si-a propus, intre altele, sa aprofundeze ""problema sociala"", preocupat de felul cum ""sentimentele personagiilor se impiedica de organizatia economica de azi si se razvratesc"". O serie intreaga de nedreptatiti si de oprimati sunt invocati ca ""tovarasi"" in lupta cu o ""lume manata de egoism"" si minata de ignoranta: de la propria-i mama, spalatoreasa care ""a spalat murdaria altora timp de patruzeci de ani, cu speranta sa ma vada om cu capatai"" pana la ""faptura invesmantata de revolta sincera a lui Stefan Gheorghiu"" sau pana la Mihail Kazanski, Samoila Petrov si alti ""eroi rasarind din negura unor vremuri neuitate si intruchipandu-se in personagii de roman trait"", plus ""o intreaga legiune straina de oameni fara capatai si fara nume"". Viitorul si trecutul sunt, insa, ""a filei doua fete"", astfel ca, dupa ce si-a trecut in revista, ca pe o divizie de lupta, personajele, tot atatea ""chipuri (...) din viata mea de ieri"", autorul avertizeaza: ""Tot ele imi vor umple si literatura pe care voi scri-o, tot cu ele voi trai si de azi inainte"".