Lumea se schimbă! România ce face?

Descriere

Prima carte de economie pe care am tinut-o in mana (un manual, de fapt) era semnata de profesorul Mircea Cosea. Au trecut de atunci 24 de ani in care am continuat sa-l citesc si in care a continuat, astfel, sa-mi fie profesor. Intre timp am avut bucuria sa ne cunoastem, sa discutam si sa dezbatem vrute si nevrute, tot felul de teme interesante, ba chiar am reusit sa construim impreuna cateva proiecte mari, importante. Ce m-a frapat de fiecare data, in tot acest rastimp, au fost prospetimea abordarii, claritatea gandirii si acuratetea cu care Profesorul Cosea reuseste sa ajunga la sursa problemelor, la punctele cu adevarat nevralgice. Dincolo de o radiografie de moment a ceea ce se intampla azi, Mircea Cosea intelege foarte bine de ce se intampla toate acestea. Desluseste tipare relevante, anticipeaza modele si interpreteaza lucid contextul pentru ca stie sa vada, dincolo de perdelele de fum, cauzele declansatoare. Asa, isi calibreaza rapid solutiile si explicatiile pe care le propune. Imi place ca e logic, dar totodata reflexiv fara sa devina, insa, baroc. Vorbeste pe intelesul unui guvernator de banca, dar il intelege si un simplu muncitor. Pentru ca vede, simte, intelege si pentru ca e sincer. Pentru ca experienta si modestia il ajuta sa fie intr-o continua invatare, schimbare si adaptare. Sunt motivele pentru care ramane actual si tanar. Desi lumea se schimba. - Adrian Maniutiu, www.EM360.ro    "Apocalipsa se apropie! Pregatiti-va de impact!" Am amestecat aici doua replici clasice, doua clisee din filmele americane pe care le vedeam noaptea, pe VHS, pe vremea comunismului, inghesuiti intr-o camera de bloc. Prima apartine unui personaj pe care il vedem si azi pe strazile metropolelor americane transformate in decor de film, "predicatorul", un tip destul de suparat pe semenii sai si care pretinde ca a fost "lovit" de un semn divin. Cea de-a doua replica descrie o gama larga de evenimente: de la situatia de criza de dinainte de prabusirea unui avion plin cu pasageri ingroziti pana la mai metaforica abordare a crizelor de pe Wall Street. Cele doua propozitii se potrivesc perfect pentru a descrie cartea profesorului Mircea Cosea. Doar ca domnul Cosea nu este nici un predicator nemultumit de lipsa de atentie din partea societatii, nici un pasager ingrozit de iminenta zdrobirii finale si cu atat mai putin un pilot atins de vreo afectiune grava. Din contra, profesorul Cosea face o analiza rece a prezentului si viitorului imediat. In cartea sa, el suprapune, strat peste strat, secvente in evolutie din economie, societate, viata politica si educatie. Rezumatul, chiar daca nu e nici pe departe atat de clar ca explicatide pe larg din carte, arata totusi o realitate cruda:  Economiile incetinesc + cresc datorille publice + coruptia e mentinuta + state puternice isi iau masuri protectioniste + trecerea brusca la cel de-al patrulea stadiu al revolutiei industriale ii bulverseaza pe multi oameni + renuntarea la educatie + clasa politica raspunde tot mai des prin organizarea unor partide nationalist-populiste, ce folosesc ratiunea in locul emotiilor cand trebuie luate decizii = ? Acest semn al intrebarii e exact cartea pe care o aveti in fata. Imaginati-va o serie de diapozitive pe care le suprapuneti si apoi, avand destul de multa lumina in proiector, vedeti rezultatul pe ecranul alb agatat pe perete. S-ar putea sa nu ne placa rezultatul, insa imaginile suprapuse surprind, fiecare separat, un adevar. Romania, de la noptile acelea cand ne inghesuiam intr-o camera rece de apartament de bloc comunist ca sa vedem filme americane pe VHS a evoluat enorm. Intrebarea e daca acum, cand lumea la care suntem mult mai conectati se transforma incredibil de rapid; tara noastra poate tine pasul. Pentru ca alternativa este sa ne intoarcem la filme pe caseta video, in timp ce oamenii din jur urmaresc Netflix si HBO Go in realitati virtuale. - Cosmin Silistraru, www.EM360.ro    Fragment din volumul "Lumea se schimba! Romania ce face?" de Mircea Cosea: "In acest moment al evolutiei prin schimbare a modelului global al dezvoltarii, structura economiei noastre devine si mai neadecvata unei dezvoltari sanatoase. Chiar daca in Romania se acorda prea putina atentie acestor schimbari, ele sunt studiate intens in alte tari, deoarece se estimeaza ca multe dintre consecintele lor vor conduce la reasezarea si la reorientarea modelului global de dezvoltare. Schimbarile preconizate sunt grupate in trei categorii: schimbarea extrem de rapida a mediului (cu accent pe topirea calotei polare); schimbarea diviziunii internationale a muncii prin trecerea la etapa 4.0 a revolutiei industriale (a patra revolutie industriala); deteriorarea conditiilor pietei globale ca urmare a cresterii tendintelor protectioniste. Desigur, schimbarile climatice sunt importante, dar celelalte doua categorii sunt de o importanta vitala. Diviziunea muncii pe 4.0 ne produce daune importante, deoarece noi suntem inca in stadiul manufacturier, ceea ce ne cantoneaza in zona periferica a structurii economice, caracterizata prin crearea de valoare adaugata mica, iar modificarile de pe piata globala ne impun restrictii la export, agravand si mai mult situatia deficitara a contului curent. Problema decalajului de dezvoltare dintre Romania si alte state din UE trebuie pusa si in contextul conditiilor pe care le genereaza insasi apartenenta Romaniei la UE. Uniunea Europeana functioneaza pe principiile unui model economic integrator. Modelul economic integrator functioneaza, la randul sau, printr-un mecanism pe care l-am putea numi „de echilibrare prin dezechilibre”, adica un sistem de compensare a gradului de valorificare a capitalului prin diferentele de conditii de valorificare de la o entitate economica la alta, in cazul de fata de la o tara membra la alta. Trebuie spus un adevar greu de recunoscut – acela ca Uniunea Europeana functioneaza prin mentinerea unor decalaje economice intre tarile membre. Uniformizarea sau omogenizarea nivelurilor de dezvoltare ar face imposibila valorificarea capitalului la un nivel competitional necesar contrabalansarii concurentei altor actori economici globali, ca SUA sau BRICS. Concluzia: UE (prin interesele nucleului ei de forta) are nevoie functionala de tari membre cu un nivel de dezvoltare inferior sau putin peste media europeana. Romania nu numai ca a fost acceptata din acest motiv, dar exista in continuare interesul mentinerii ei la un grad de decalaj apt de a asigura conditii mai bune de valorificare a capitalului nucleului dur prin avantajele unei forte de munca mai ieftine, ale unei legislatii mai putin ferme si clare, ca si ale unui grad inferior de competitivitate. Delocalizarea spre Romania a capitalurilor, ca si opozitia diplomatica si institutionala europeana fata de cresterea salariului minim in Romania sunt relevante in acest sens."