Necunoscuta din Tanger

Descriere

Tanger, 1956. Ultima persoana pe care Alice Shipley s-ar fi asteptat sa o vada de la sosirea in oras cu noul ei sot este Lucy Mason. Dupa accidentul petrecut la Colegiul Bennington, cele doua prietene – candva colege de camera nedespartite – nu au mai vorbit vreme de peste un an. Dar iat-o pe Lucy, incercand sa indrepte lucrurile si sa se intoarca la vechile lor obiceiuri. Poate ca Alice ar trebui sa fie fericita. Ea nu s-a adaptat la viata din Maroc, prea tematoare ca sa se aventureze in cartierele agitate ale Tangerului si in caldura opresiva. Lucy – intotdeauna neinfricata si independenta – o ajuta pe Alice sa iasa din apartament si sa exploreze orasul. Curand insa, un sentiment familiar incepe sa puna stapanire pe Alice – se simte supravegheata si manipulata de Lucy la fiecare pas. Dupa ce sotul ei, John, dispare, Alice incepe sa puna la indoiala tot ce o inconjoara: relatia cu prietena sa enigmatica, decizia de a veni la Tanger si propria sanatate mintala… Unul dintre cele mai bune romane de debut ale anului... O poveste exotica, minutios construita, cu ecouri din Gillian Flynn si Patricia Highsmith. - Entertainment Weekly   Incredibil de tensionat si de inteligent... Mangan presara intreaga naratiune cu dezvaluiri si intorsaturi neasteptate de situatie, pana la finalul socant... Scriitura ei este desavarsita, atat de plina de surprize si de frumusete, incat e greu de crezut ca acesta este primul ei roman. - San Francisco Chronicle   Ca si cum Donna Tartt, Gillian Flynn si Patricia Highsmith ar fi colaborat la un scenariu ce urmeaza sa fie filmat de Hitchcock - plin de suspans si de atmosfera. - Joyce Carol Oates Fascinanta...N-o poti lasa din mana. - The Times Fragment din cartea "Necunoscuta din Tanger" de Christine Mangan: "Ma nedumerise mutarea ei la Tanger, amintindu-mi de vechea harta decolorata care atarna deasupra patului meu la Bennington. O transformaseram intr-un joc in decursul anilor, infigand piuneze in perete - tencuiala de un alb murdar se lasa gaurita imediat - in timp ce hotaram incotro vom merge dupa absolvire. Aventurile in care aveam sa plecam impreuna. Parisul pentru Alice sau, in zilele in care se simtea cu adevarat curajoasa, Budapesta. Dar niciodata Tanger. Piunezele mele erau infipte mai departe: Cairo, Istanbul, Atena. Locuri ce-mi parusera candva indepartate si intangi-bile, dar cu Alice alaturi nu-mi mai pareau asa. „Te duc la Paris dupa ce absolvim", imi spusese intr-o seara, nu la mult timp dupa ce ne-am cunoscut. Sedeam ascunse dincolo de Capatul Lumii, fasia aceea de teren de la marginea pajistii din campus, acolo unde pamantul pare sa se sfarseasca brusc - desi, daca te uitai in jos, vedeai doar o mare de dealuri molcome. Un fel de miraj. O iluzie. Inserarea se lasase deja, umezeala ierbii simtindu-se prin tesatura de bumbac a pledului pe care sedeam, insa nu ne-am ridicat sa plecam, fericite ignoram avansarea inexorabila. Ii stransesem mana drept raspuns. Stiam deja despre fondul de curatela deschis pe numele ei, despre alocatia lunara pe care o primea - cecuri pe care-i era scris numele complet, Alice Elizabeth Shipley, cu o caligrafie ingrijita, de moda veche, si care apareau in cutia ei postala la inceputul fiecarei luni, cu exactitate. Dar o asemenea oferta, o asemenea invitatie facuta unei fete pe care o cunostea de numai cateva saptamani - mi se parea ca sfida orice logica. Mi se stransese inima, refuzam sa cred ca existau cu adevarat oameni atat de buni si de generosi; trecutul meu nu ma invatase ca era posibil."