Prin ochii ei

Descriere

Louise este o mama singura, secretara, prinsa in rutina de zi cu zi. Intr-una din rarele ei seri in oras, intalneste un barbat intr-un bar si imediat ies scantei. Desi pleaca dupa ce se saruta, e incantata ca in cele din urma a creat o legatura cu cineva. Cand ajunge la serviciu luni, Louise il intalneste pe noul ei sef, David. Barbatul de la bar. Barbatul casatorit de la bar... care ii spune ca sarutul a fost o greseala teribila, dar care inca nu-si poate lua ochii de la ea. Apoi Louise se ciocneste de Adele, care este noua in oras si are nevoie de o prietena. Dar se intampla ca tocmai ea sa fie casatorita cu David. Iar daca va inchipuiti ca stiti cum se va sfarsi aceasta poveste, mai ganditi-va, pentru ca Prin ochii ei nu seamana cu nici o alta carte pe care ati citit-o pana acum. David si Adele par sa formeze cuplul perfect. Si atunci de ce este David atat de obsedat de control? Si de ce este Adele atat de speriata? Pe masura ce Louise este atrasa in relatia cu David si Adele, ea ajunge sa-si puna tot mai multe intrebari si sa gaseasca tot mai putine raspunsuri. Singurul lucru clar e faptul ca ceva in acest mariaj este complet in neregula. Dar Louise nu poate ghici amploarea problemei – si cat de departe poate merge cineva ca sa-si protejeze secretele casniciei. Prin ochii ei este un roman in care Sarah Pinborough reinventeaza clasicul triunghi amoros, luandu-i complet prin surprindere pe cititori. Trebuie sa cititi neaparat Prin ochii ei... e fenomenala. - Stephen King Un thriller extraordinar... Pinborough pastreaza permanent suspansul – nu stim niciodata cine pe cine manipuleaza – pana cand, la final, aflam ca am fost cu totii complici la acest teribil joc al mintii. - The New York Times Book Review Un thriller psihologic plin de intorsaturi de situatie... Pinborough ii va uimi chiar si pe cititorii impatimiti ai genului. - Publishers Weekly  Carte publicata in 20 de tari. Fragment din cartea "Prin ochii ei " de Sarah Pinborough "E intuneric cand ma trezesc in baie, stand in fata oglinzii, si inainte sa-mi dau seama unde sunt, simt durerea ascutita din gamba, unde m-am lovit de cosul cu rufe din colt. Inima imi bubuie si broboane de transpiratie mi se aduna pe frunte. In timp ce realitatea prinde contur in jurul meu, spaimele nocturne se spulbera, lasandu-mi in minte doar fragmente. Dar stiu care e pricina. De fiecare data, acelasi vis.O cladire masiva, ca un orfelinat sau ca un spital vechi. Parasita. Adam e prins undeva inauntru, iar eu stiu, pur si simplu stiu ca, daca nu voi putea sa ajung la el, o sa moara. Ma striga speriat. Ceva rau vine dupa el. Alerg pe coridoare incercand sa dau de el, iar pe pereti si pe tavan umbrele se intind, de parca ar fi parte dintr-o teribila creatura malefica, si se infasoara in jurul meu, ma prind in capcana. Nu aud decat strigatele lui Adam in timp ce ma chinuiesc sa ma eliberez de firele lipicioase hotarate sa ma tina departe de el, sa ma sugrume si sa ma traga in intunericul fara sfarsit. E un vis oribil. Se agata de mine la fel ca umbrele care il populeaza. Detaliile se mai schimba de la o noapte la alta, dar tema e aceeasi. Indiferent de cate ori il visez, tot nu ma pot obisnui cu el. Spaimele nocturne n-au inceput cand s-a nascut Adam - le-am avut dintotdeauna, dar inainte sa apara el, ma luptam pentru propria supravietuire. Privind inapoi, imi dau seama ca era mai bine, chiar daca pe atunci nu stiam. Ele sunt blestemul vietii mele. Imi distrug sansele de a avea un somn normal noaptea, cand si asa faptul ca sunt o mama singura e destul de obositor. De data asta am mers mai mult decat in cosmarurile din ultima vreme. De obicei ma trezesc derutata, stand ori in patul meu, ori in al lui Adam, deseori in mijlocul unei fraze ingrozite, fara noima. Mi se intampla atat de des, incat pe el nici nu-l mai deranjeaza daca se trezeste. Dar, la urma urmei, a mostenit simtul practic al tatalui sau. Slava Domnului, simtul umorului il are de la mine."