Părinți de nota 10

Descriere

 Parinti de nota 10. 80 de solutii pentru a va creste cu brio copiii   Cu totii ne dorim sa fim niste parinti cat mai buni, ”de nota 10”. Copilul nostru ne acapareaza intregul interes, iar intrebarile nu inceteaza nicicand: Care va fi impactul venirii sale pe lume asupra vietii noastre de cuplu? Cum sa-l hranesti mai bine – la san sau cu biberonul? Ma va mai iubi daca il las in grija bonei? Sau daca il fac sa plang? Cum sa-l ajut la teme si ce sa-l sfatuiesc cand se cearta cu colegii de clasa? Cum reactionez cand adolescentul face o criza de isterie? Cel mai adesea, parintii sunt obligati sa improvizeze, gasind solutii contestabile pe moment (mai ales in viziunea copilului), dar utile pe termen lung.   Analizand toate etapele de varsta – de la ”majestatea-sa” bebelusul la adolescentul in cautare de autonomie, dar si de ancorare –, autorii ii ajuta pe parinti sa gaseasca solutii care sa nu fie stereotipe, ci adaptate propriei familii. Astfel, cei mari sunt indemnati sa tina cont de ritmul specific de dezvoltare al copilului, de ritualurile si programul de care are nevoie, de pozitia copilului in sistemul familial, dar si de pofta lui de a testa limitele, pentru a afla diferenta dintre bine si rau. Jean Epstein, psihosociolog francez, este specializat in educatia parentala si este autor a numeroase titluri de psihologie a familiei si copilului. Cecile Desmazieres-Berlie este psiholog clinician. A predat la Ecole Normale Superieure din Lyon. Fragment din volumul "Parinti de nota 10" de Jean Epstein si Cecile Desmazieres-Berlie "Suntem niste parinti formidabili, desi nu ne dam seama de acest lucru! Traim cu totii, impreuna cu copiii nostri, cam aceleasi lucruri, trecem prin perioade asemanatoare (uneori impotriva vanturilor si a valurilor, aceste perioade sunt mai lungi sau mai scurte, mai mult sau mai putin violente, de la caz la caz). Improvizam solutii care, desi contestabile pe moment (mai ales in viziunea copilului nostru), pe termen lung se dovedesc a fi fost cele bune. Solutii ca la carte, dar nu stereotipe, ci adaptate familiei noastre, ca entitate unica si diferita. Tocmai pentru a valorifica aceste raspunsuri, cartea de fata abordeaza, in primul rand fara sa vina cu solutii rigide si imuabile, o sumedenie de intrebari pe care orice parinte ajunge sa si le puna, uneori fara a indrazni macar sa marturiseasca acest lucru, fie ca e vorba de un bebelus sau de un adolescent. Subliniem aici ca una dintre particularitatile acestei carti este aceea ca analizeaza in mod deliberat toate etapele de varsta pe care le parcurge nou-nascutul pana sa devina, intr-o buna zi, adult. Un „pariu riscant", veti spune. Tocmai de aceea, si totodata pentru a va ajuta sa intelegeti mai limpede ceea ce urmeaza, sa ne imaginam ca pornim intr-o calatorie aeriana, survoland de undeva de sus planeta copilariei. Vom numi aceasta calatorie „constructia cu tigle”, caci ne va ajuta sa vizualizam diferitele etape care ii permit unui copil „sa se ridice”, sa treaca de la o etapa la alta. Daca am vrea sa facem pe psihanalistii, am putea numi aceasta structura invelita cu tigle „traversarea varstelor”, ceea ce inseamna ca, putin cate putin, copilul nostru va creste de-a lungul anilor, pastrandu-si insa in permanenta dreptul esential de a regresa, atunci cand de acest lucru depinde buna sa dezvoltare. Altfel spus, aceasta „constructie cu tigle”, care arata ca un acoperis alcatuit din multe tigle suprapuse, care depind unele de altele, va simboliza formarea copilului. Ea ne va permite, de pilda, sa intelegem de ce un adolescent (adult in aparenta) are nevoie uneori sa revina in „zona tiglelor copilariei”, pentru a mai schimba cate ceva. Vom intelege astfel, din capitolul care trateaza adolescenta, cat de absurd ar fi sa pretindem ca adolescentul nu este nici copilas, nici adult. De fapt, el este in permanenta si una, si alta, iar uneori poate fi amandoua varstele in aceeasi zi. Cand se trezeste, este adult, iar seara la culcare este copilas, sau invers. In plus, uneori aceasta stare de lucruri poate dura mai mult sau mai putin, iar cateodata... foarte mult.”