Cum să te inventezi. Viața secretă din creierul adolescenților

Descriere

Cum sa te inventezi. Viata secreta din creierul adolescentilor Ce se intampla in creierul adolescentilor? Ce ii motiveaza pe acestia sa-si asume riscuri exagerate sau sa puna mare pret pe relatiile de prietenie la aceasta varsta? De ce un copil intelegator devine uneori un adolescent dificil? Si de ce atat de multe boli mintale – cum ar fi depresia, dependenta, schizofrenia – debuteaza in acesti ani de formare? Folosindu-se de cercetarile de ultima ora desfasurate in laboratorul ei din Londra, Sarah-Jayne Blakemore, un specialist in neurostiinte recunoscut, explica modul in care se dezvolta creierul in adolescenta, ce spun experimentele stiintifice despre comportamentul nostru si cum interactionam unii cu altii, dar si cu mediul nostru, in anii adolescentei. Autoarea arata ca, desi adolescenta este o perioada caracterizata de vulnerabilitate, este si o perioada de maxima creativitate. Adolescenta ne ofera o lentila prin care ne putem vedea intr-o lumina noua. Este o perioada fundamentala pentru modul in care ne inventam pe noi insine. In sfarsit o carte despre creierul adolescentilor, scrisa de cineva care chiar are competente in acest domeniu. - Laurence Steinberg, autorul cartii Age of Opportunity Aceasta carte ar trebui citita de adolescenti si parinti deopotriva, dar si de cei care au grija de tineri, fie ca este vorba despre profesori, medici sau psihologi. - Dame Sally Davies, consultant guvernamental pe probleme de sanatate O privire patrunzatoare si irezistibila asupra anilor adolescentei. Cartea aceasta este absolut geniala. - Dame Alison Peacock, Chatered College of Teaching O lectura esentiala: practica, plina de intelepciune si care demonteaza mai multe mituri. Este o mare reusita. - Vivienne Parky, Obe Iti vei intelege mai bine copiii citind aceasta carte. - The Times Fragment din cartea "Cum sa te inventezi" de Sarah-Jayne Blakemore: "Studiul demonstreaza ca adolescentii sunt foarte sensibili la modul in care reusesc sa se integreze in mediul social - in acest caz, la excluderea lor din joc de alte persoane. Acelasi pattern a fost observat in studiile desfasurate pe soareci adolescenti. Daca soarecii sunt expusi la stres, inclusiv stresul social (cum ar fi izolarea), in perioada adolescentei - intre debutul pubertatii si varsta adulta - unele, dintre efectele negative ale stresului dureaza mai mult si sunt calitativ diferite prin comparatie cu efectele expunerii la stres in alte etape ale vietii. De exemplu, daca in adolescenta soarecii sunt izolati social - adica stau singuri si nu interactioneaza cu alti soareci creste probabilitatea de aparitie a unor comportamente depresive, care sunt asociate cu modificari ale structurii cortexului prefrontal in viata adulta. Izolarea sociala influenteaza modul in care se dezvolta creierul la soarecii adolescenti intr-o mai mare masura decat la soarecii adulti. Soarecii adolescenti masculi expusi la un mediu social instabil - sunt izolati timp de o ora in fiecare zi si li se schimba partenerul cu care stau in cusca - manifesta totodata schimbari la nivelul comportamentului si al productiei de hormoni. Prin comparatie cu soarecii care ca adolescenti au trait intr-un mediu social stabil, ei sunt mai anxiosi, interactioneaza mai putin si au comportamente sexuale anormale la varsta adulta. Totodata, soarecii care au trait in medii sociale instabile au avut un nivel mai scazut de testosteron la varsta adulta.  Aceste studii arata ca, in cazul soarecilor masculi, izolarea si stresul social din timpul adolescentei au efecte importante asupra structurii cerebrale, a nivelului de hormoni si a comportamentului lor la varsta adulta. Exista efecte similare in studiile desfasurate pe oameni?"