Sadie

Descriere

Sadie nu a avut deloc o viata usoara. Ramasa orfana, intr-un orasel izolat, a fost silita sa aiba grija nu doar de ea insasi, ci si de surioara sa, Mattie, straduindu-se sa-i asigure o viata cat mai normala. Dar, atunci cand Mattie este omorata cu brutalitate, intregul univers al lui Sadie se prabuseste. Dupa ce politistii fac o ancheta de mantuiala, tanara hotaraste sa il descopere singura pe ucigasul surorii sale, asa ca porneste intr-o adevarata calatorie in cautarea dreptatii, dar si a razbunarii. Numai ca drumul sau e presarat cu primejdii nebanuite si, curand, tinerei i se pierde urma. Atunci cand prezentatorul radio West McCray afla povestea celor doua surori, acesta incepe o investigatie menita sa scoata la iveala adevarul despre disparitia lui Sadie, dar si despre moartea lui Mattie. Aproape imediat, podcast-ul despre ancheta sa devine o adevarata senzatie pe internet, caci din ce in ce mai multi oameni sunt interesati de soarta lui Sadie, sperand, cu totii, ca aceasta va fi descoperita de curajosul investigator inainte de a fi prea tarziu...   Un thriller palpitant care taie-n carne vie ca un podcast de investigatii criminalistice. [...] N-o sa mai fiti in stare sa faceti nimic inainte de a-l citi pana la capat. - Stephanie Perkins, autoarea romanului Anna si sarutul frantuzesc Bestseller New York Times   Fragment din romanul Sadie, de Courtney Summers   "Voi omori un om. Ii voi fura lumina din ochi. Vreau sa privesc cum se stinge. Se spune ca nu trebuie sa raspunzi violentei cu violenta, dar uneori cred ca violenta este singurul raspuns. Asta i-a facut el lui Mattie, asta merita si el. Stiu ca ceea ce voi face nu o va aduce pe Mattie inapoi. Mattie nu se va mai intoarce niciodata. Nu o fac pentru a-mi gasi pacea. Pacea nu o voi mai gasi niciodata. Nu-mi fac iluzii: stiu ca dupa ce voi face ce voi face, prea putin va mai ramane din mine. Ganditi-va insa cum ar fi sa traiesti, zi dupa zi, stiind ca omul care ti-a ucis sora respira aerul care ei i-a fost refuzat, ca isi umple plamanii cu el, ca ii soarbe dulceata! Ganditi-va ca omul acesta simte sub picioare pamantul in care ea a fost ingropata! Am ajuns mai departe decat am ajuns vreodata. Stau asezata pe scaunul din fata si rasucesc un briceag intre degete. Aerul miroase a apa statuta. Inchid ochii si ii deschid si ma regasesc tot pe scaunul din fata, tot rasucind briceagul intre degete, iar aerul continua sa puta a depuneri de mal dintr-un iaz. Inchid si deschid din nou ochii si e ca un vis care se repeta si in care fiecare pas inainte este rasplatit cu revelatia de a sti ca trebuie sa o iei de la capat si ca nu exista nicio linie de finis, iar tu habar nu ai cum sa te opresti. - Mattie! M-ul initial din numele ei il rostesc apasand usor buzele. Dublul t nu zaboveste decat atat cat sa-mi ureze bun venit. Pe cand avea cinci ani, iar eu, unsprezece, Mattie obisnuia sa se strecoare la mine in pat, speriata de intuneric, disperata sa rostesc ceva care sa o linisteasca. Alinarile mele fragmentate nu erau niciodata de ajuns; tot ce-i puteam oferi era prezenta mea, iar ea se multumea cu atat, isi lipea capul de umarul meu si adormea. Dimineata ma trezeam cu paturile stranse ghem in jurul trupusorului ei si perna mea sfarsea cumva intotdeauna sub capul ei."