Frumoasele adormite
Descriere
Bestseller New York Times Intr-o colaborare spectaculoasa, Stephen King si fiul sau, Owen King, pornesc de la o premisa originala si incendiara: ce s-ar intampla daca ar disparea femeile? Intr-un viitor deloc indepartat, dupa ce adorm, femeile sunt acoperite de coconi asemenea fluturilor, iar daca cineva indrazneste sa le tulbure somnul le va transforma in creaturi incredibil de agresive. Una singura, Evie Black, e imuna la blestem. Abandonati si lasati prada instinctelor primare, barbatii se impart in factiuni: unii vor s-o salveze pe Evie, iar altii nu vor decat sa mentina haosul. Intr-o lume a barbatilor, totul se reduce la agresivitate foarte rapid. Un carusel violent, distopic, care te va ingrozi si te va prinde de la prima pagina. - People Inca un thriller blockbuster, in care Mr. Mercedes se intalneste cu Inchisoarea ingerilor: barbati brutali, femei care s-au saturat de starea de fapt, alcool, saracie rurala. O placere vinovata, murdara de sange. - Kirkus Reviews Fragment din cartea "Frumoasele adormite" de Stephen King si Owen King: "Provinciile McDowell, Bridger si Dooling aveau o populatie totala de aproximativ saptezeci si doua de mii de persoane, dintre care cincizeci si cinci la suta erau barbati si patruzeci si cinci la suta femei. Astfel, zona respectiva avea acum mai putin cu cinci mii de locuitori de la ultimul recensamant national, din cauza fenomenului de migratie interna. Erau acolo doar doua spitaloe - unul in provincia McDowell (”Superb magazin cu cadouri!” zicea singura postare din sectiunea de comentarii a website-ului Spitalului McDowell) si unul mult mai mare in Dooling, care avea si cel mai mare numar de locuitori: treizeci si doua de mii. In regiune mai existau zece policlinici, plus inca douazeci si patru de asa-zise „cabinete de medicina alternativa”. Acestea din urma se aflau in zonele impadurite si de acolo se puteau obtine felurite opioide pe baza unor retete scrise pe loc. Pe vremuri, inainte ca majoritatea minelor sa fie secatuite, regiunea celor trei provincii fusese cunoscuta drept Republica Barbatilor Fara Degete. Acum devenise Republica Somerilor. Dar exista si o parte buna: majoritatea barbatilor sub cincizeci de ani aveau toate degetele la locul lor si trecusera zece ani de la ultimul deces inregistrat in surparea galeriilor vreunei mine. In dimineata in care Evie Doe (astfel o intregistrase Lila Norcross, deoarece femeia nu voia sa spuna care ii era numele de familie) facuse memorabila vizita la rulota lui Truman Mayweather, majoritatea celor aproximativ paisprezece mii de femei din provincia Dooling se trezisera din somn ca in fiecare zi si se apucasera de treburile lor. Multe s-au uitat la reportajele televizate despre extinderea bolii contagioase care, la inceput, fusese botezata Boala Australiana a Somnului, dupa care i s-a spus Gripa Femeiasca a Somnului, iar, mai incolo, Gripa Aurora - dupa numele printesei din ecranizarea lui Walt Disney a basmului Frumoasa adormita. Prea putine dintre femeile din cele trei provincii s-au speriat la vederea reportajelor respective; in fond, Australia, Hawaii si Los Angeles erau departe. Si chiar daca transmisiunea Michaelei Morgan de la azilul acela de batrani din Georgetown era intru catva mai alarmanta, iar Washington D.C. era mai aproape din punct de vedere geografic - la mai putin de o zi de mers cu masina -, Washington era totusi o metropola, iar in mintea locuitorilor din cele trei provincii asta il plasa intr-o cu alta categorie. De altfel, prea putina lume din regiune se uita la NewsAmerica, cei mai multi preferand emisiunea de stiri mondene Good Day Wheeling sau emisiunea lui Ellen DeGeneres. Primul indiciu ca pana si aici ceva nu era tocmai in regula, in tinutul asta uitat de Dumnezeu, a aparut imediat dupa ora opt dimineata, pe treptele Spitalului St. Theresa, in persoana lui Yvette Quinn. Isi parcase stramb Jeepul Cherokee cam vechiut si se repezise in camera de garda, tinandu-si in brate cele doua gemene pe care le nascuse de curand. De fiecare san i se sprijinea cate un capsor infasurat in ceva ce semana cu gogoasa unui vierme de matase. Urla ca o sirena de pompieri. Doctorii si asistentele au dat fuga la ea. - Ajutati-mi copilasii! Nu se trezesc! Nu vor sa se trezeasca le-as face!"