Axa. Seria Turbion (vol. II)

Descriere

Axa. Seria Turbion. Partea a II-a. Un SF cu probleme de natura morala si ritm de thriller Continuare a romanului Turbion – in care omenirea asista la stingerea stelelor –, Axa ne duce pe o planeta construita de misteriosii Ipotetici pentru a salva specia umana, conectata cu Pamantul printr-o Arcada de sute de kilometri deasupra Oceanului Indian. Oamenii colonizeaza lumea noua, in special pentru resursele de petrol din continentul Ecuatoria. Lise Adams este un om de stiinta obsedat de tehnologia ilegala de prelungire a vietii si hotarata sa rezolve misterul uciderii tatalui ei. Turk Findley are o afacere de transport aerian si un trecut tulburator. Iar tanarul Isaac este rezultatul unor experimente genetice menite a crea indivizi capabili sa comunice cu Ipoteticii. O ploaie de comete va umple planeta de bucati din masinariile misterioase, asa ca in curand noua lume primitoare va deveni si ea foarte stranie, iar timpul va fi din nou pervertit de entitati necunoscute. Elementele de stiinta si de thriller sunt bine strunite, dar cele mai importante sunt personajele. Turk si Lise, care ar putea fi interpretati de Bogart si Bacall, sunt caractere puternice, iar prezenta lor in poveste face ca toate intamplarile sa aiba greutate. - Publishers Weekly Fragment din romanul Axa. Seria Turbion, de Robert Charles Wilson "Cu trei luni in urma, il angajase pe Turk ca s-o duca dincolo de lantul muntilor Mohindar, la un avanpost al sistemului de conducte numit Mormantul lui Kubelick. Un aranjament legat strict de afaceri. Incerca sa dea de urma unui vechi coleg al tatalui ei, un om pe nume Dvali, dar nu reusise sa ajunga la Mormantul lui Kubelick: o furtuna silise avionul sa coboare intr-unul dintre defileurile inalte. Turk aterizase langa un lac fara nume, in vreme ce norii talazuiau ca fumul unei lovituri de tun printre piscurile de granit dinspre nord si dinspre sud. El amarase avionul pe prundisul unei plaje si instalase o tabara surprinzator de confortabila sub un palc de copaci care i se pareau Lisei pini bulbosi, mutanti. Vantul suierase de-a lungul defileului vreme de trei zile, timp in care vizibilitatea fusese redusa la zero. Ieseai din cortul de panza groasa si te rataceai dupa nici doi metri. Dar Turk era un om al padurii acceptabil, avea provizii pentru urgente, si pana si conservele aveau un gust delicios cand erai baricadat impotriva stihiilor naturii si echipat cu o soba de campanie si cu un felinar de furtuna. In alte circumstante, ar fi putut avea parte de o proba de rezistenta de trei zile, dar Turk se dovedise a fi o companie placuta. Ea nu avusese de gand sa-l seduca si credea ca nici el nu facuse primii pasi intr-un asemenea scop. Atractia fusese neasteptata, reciproca si pe deplin inexplicabila. Isi spusesera povesti si se incalzisera unul pe altul cand se racise vantul. Pe moment, Lisei i se paruse ca avea sa fie fericita infasurandu-l pe Turk Findley in jurul ei, ca pe o patura, si rupandu-se de restul lumii pe vesnicie. Si probabil ca ar fi spus da, poate, ca raspuns la intrebarea daca era pe punctul de a infiripa ceva mai mult decat o aventura neprevazuta. Cand se intorsesera in Port, avusese de gand sa continue relatia. Dar metropola avea un mod aparte de a-ti submina cele mai bune intentii. "