Psihologia vârstei a treia și a patra

Descriere

Cartea de fata porneste de la imaginea pe care societatea o are despre varsta a treia si a patra, prezentand mai apoi principalele dovezi si studii recente, care sprijina sau contrazic stereotipurile despre varstele avansate. Referindu-se la probleme specifice varstei inaintate, legate de sanatate, abilitati cognitive, stari afective si relatii sociale, Psihologia varstei a treia si a patra se bazeaza pe date statistice din ultimii ani, citeaza cercetari de ultima ora din neurostiinte si prezinta o serie de studii realizate pe populatia din Romania. Un alt aspect inedit al cartii este tratarea diferentiata a varstelor avansate (varsta a treia - de la 65 la 79 de ani, varsta a patra - de la 80 de ani in sus), din cauza faptului ca, in prezent, odata cu imbunatatirea conditiilor sociale si medicale, o persoana poate parcurge mai multe decenii ca varstnic, ceea ce implica schimbari fizice si psihice etapizate si specifice. Cartea este un ghid necesar pentru psihologi, dar si pentru specialistii din sociologie, asistenta sociala si medicina.   Cand devenim varstnici? Potrivit Organizatiei Natiunilor Unite o persoana este etichetata ca varstnica la 60+ ani, insa potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii varstnica este o persoana de abia la 65 de ani si dupa aceasta varsta. Totusi la nivelul anumitor societati si varsta de 55 de ani poate fi o demarcare valida a debutului varstei a treia. Practic delimitarea varstei a treia este o chestiune complexa, ceea ce ne permite sa afirmam ca raspunsul la intrebarea cand o persoana devine varstnica? poate fi corect si la 55 de ani si la 60, dar si la 65 de ani, in functie de momentul, criteriul si persoana pe care o intrebam. - Autoarea   Studiile care au luat in considerare fericirea, la diferite varste, au relevat faptul ca exista o diferenta marcanta intre adultii varstnici si persoanele de varsta mijlocie, dat fiind faptul ca intre 40-49 de ani starea de bine ar fi cea mai scazuta de pe parcursul varstei adulte, iar intre 61 (cu putin inainte de debutul varstei a treia) si 70 de ani (la varsta a treia) se pare ca persoanele sunt cele mai fericite dintre toti adultii. Aceste rezultate nu se aplica si persoanelor de varsta a patra din ce moment exista regrese marcante la nivelul starii de bine dupa varsta de 80 de ani. - Autoarea   Gabriela-Maria Man, doctor in psihologie al Universitatii "Al.-I. Cuza" din Iasi, este psihoterapeut specializat in psihodrama clasica, cadru didactic universitar si autor al unor articole stiintifice in domeniul dezvotarii umane la varstele avansate.  Din cuprins:   Partea 1. Cine este varstnic 1.1. Definirea varstei a treia si a patra — limite 1.2. Delimitarea varstelor avansate in functie de perceptia sociala 1.3. Delimitarea in functie de gen 1.4. Delimitarea in functie de varsta de pensionare 1.5. Delimitarea in functie de aspectele fiziologice 1.6. Delimitarea in functie de varsta cronologica 1.7. Delimitarea varstei a treia in functie de varsta prospectiva   Partea a 2-a. „Incaruntirea" lumii 2.1. Lumea acum 2.2. Lumea in viitor 2.3. Factorii relationati cu schimbarile demografice 2.4. Cat de longevivi putem fi?   Partea a 3-a. Statutul social al varstnicului 3.1. Statutul actual a varstnicului 3.2. Stereotipurile referitoare la varstnici 3.3. Factorii asociati cu stereotipurile la varstele avansate 3.4. Impactul stereotipurilor asupra varstnicilor 3.5. Alte aspecte relationate cu atitudinea fata de varstnici 3.6. Beneficii ale statutului de varstnic 3.7. Cateva dintre mediile in care se manifesta o atitudine negativa fata de varstnici 3.8. Istoricul atitudinilor fata de varstnici 3.9. Teoriile explicative ale ageism ului 3.10. Impactul introducerii varstei a patra asupra stereotipurilor    Partea a 4-a. Schimbari la nivel fizic 4.1. Schimbarile fizice 4.2. Sanatatea la varstele avansate 4.3. Afectiuni frecvente la varsta a treia si a patra   Partea a 5-a. Impactul stilului de viata asupra sanatatii fizice si psihice 5.1. Activitatea fizica/sportul 5.2. Alimentatia 5.3. Fumatul  5.4. Stimularea intelectuala 5.5. Stimularea prin implicarea in activitati utile 5.6. Stimularea sociala — impactul asupra varstelor avansate   Partea a 6-a. Abilitatile cognitive la varstele avansate  6.1. Dinamica la nivel cognitiv 6.2. Memoria 6.3. Viteza de procesare cognitiva la varstele avansate 6.4. Functiile executive la varstele inaintate 6.5. Efectul pozitiv relationat varstei la nivelul abilitatilor cognitive 6.6. Schimbari cognitive intre generatii   Partea a 7-a. Aspectele emotionale la varsta a treia si a patra 7.1. Stereotip si realitate la nivel emotional 7.2. Mai fericiti la varsta a treia? Dar la varsta a patra? 7.3. Stabilitatea emotionala 7.4. Tipurile de emotii care apar prevalent la varstele anansate 7.5. Acceptarea si impactul ei asupra emotiilor pozitive si negative 7.6. Emotiile diferite au scopuri diferite 7.7. Perceptia limitarii timpului ramas de trait — element de dezvoltare emotionala la varstele avansate 7.8. Diferiti in confruntarea cu respingerea sociala   Partea a 8-a. Relatiile sociale la varstele avansate 8.1. Aspecte cantitative ale relatiilor sociale la varstele avansate 8.2. Calitatea relatiilor sociale la varstele inaintate 8.3. Relatiile familiei actuale — particularitati 8.4. Relatiile de cuplu la varstele avansate 8.5. Relatia cu propriii copii adulti 8.6. Relatia cu propriii nepoti 8.7. Relatiile de munca la varstele avansate  8.8. Relatiile de prietenie de la varstele avansate